Stiri

CC consideră că și 49 de VOTURI au fost suficiente pentru numirea lui Gurin

Important 20.05.2013 15:52 Vizualizări

2300

CC consideră că și 49 de VOTURI au fost suficiente pentru numirea lui Gurin

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională decizia Parlamentului din 3 mai privind demisia procurorului general, Corneliu Gurin. Mai mult, CC a constatat că și fără votul celor doi deputați liberal-democrați, Ion Butmalai și Maria Ciobanu, Gurin ar fi acumulat voturile necesare pentru a fi numit procuror general.

Vedeți mai jos cum motivează CC decizia de astăzi.

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor, Curtea a reiterat că articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie abilitează Curtea cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale.

Curtea a efectuat aprecierea juridică a circumstanţelor de drept în limitele prevederilor constituţionale, a principiilor de drept general recunoscute şi a raţionamentelor expuse în jurisprudenţa sa anterioară.

Curtea a relevat că, la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, stă principiul legalităţii. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică (art. 7 din Constituţie).

În acest context, Curtea a menţionat că legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, trebuie văzută ca fiind conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţiile de procedură privind edictarea normelor juridice. Comportamentul legal se referă atât la activitatea de legiferare a Parlamentului, cât şi la stabilirea normelor interne de organizare şi funcţionare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.

Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (cazul Muruianu, Urecheanu etc.), Curtea verifică constituţionalitatea actelor cu caracter individual referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului, sub aspectul competenţei autorităţii de a adopta actul respectiv şi a procedurii de adoptare.

1) Competenţa autorităţii de a adopta Hotărârea nr. 81

Potrivit articolului 66 lit.j) din Constituţie (atribuţiile de bază ale Parlamentului), Parlamentul alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile art.125 din Constituţie, Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un mandat de 5 ani.

La 18 aprilie 2013 Parlamentul, la iniţiativa Preşedintelui acestuia, a adoptat Hotărârea nr.81, prin care dl Corneliu Gurin a fost numit în funcţia de Procuror General pentru un mandat de 5 ani.

Legalitatea şi întrunirea tuturor cerinţelor stabilite de lege pentru numirea în funcţia de Procuror General a dlui Corneliu Gurin au fost verificate de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, care a prezentat plenului Parlamentului un raport în care a conchis că această candidatură întruneşte condiţiile necesare pentru numirea în funcţie.

La 18 aprilie 2013 Parlamentul a adoptat, cu 51 de voturi pro ale deputaţilor prezenţi la şedinţa Parlamentului (conform stenogramei prezentate Curţii), Hotărârea nr. 81 prin care în funcţia de Procuror General al Republicii Moldova a fost numit dl Corneliu Gurin.

Din normele constituţionale şi legale, Curtea a conchis că actul contestat, fiind adoptat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, în formă de hotărâre, corespunde sub acest aspect cerinţelor prevăzute de articolul 66 lit.j) şi 125 alin. (1) din Constituţie.

2) Procedura de adoptare a Hotărârii nr. 81

Potrivit articolului 74 alin. (2) din Constituţie, hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Pentru a se pronunţa în privinţa respectării procedurii de votare, Curtea a stabilit că aceasta depinde de concluziile pe marginea constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr.98, 103 şi 104.

Curtea a reţinut că, având la bază declaraţiile unor deputaţi, precum că ei nu ar fi votat pentru adoptarea Hotărârii nr.81, prin Hotărârea Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 a fost constituită Comisia specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.

Curtea a constatat că, în conformitate cu articolele 32 şi 33 din Regulamentul Parlamentului, Legislativul este în drept să constituie comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective.

În acest sens, Curtea a relevat că Parlamentul a fost în drept să constituie o Comisie specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.

Comisia specială a prezentat Parlamentului un Raport, potrivit căruia a constatat în esenţă încălcări privind profilul candidatului şi procedura votării.

Prin Hotărârea nr.103 din 3 mai 2013, Parlamentul a aprobat Raportul Comisiei speciale şi a propus abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81.

Curtea a reţinut că, indiferent de încălcarea unor norme de tehnică legislativă (iniţiativa membrilor Comisiei speciale privind abrogarea Hotărârii nr.81 a fost înregistrată cu o zi înainte de adoptarea Hotărârii nr.103, în care Parlamentul propune tot Parlamentului abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General), hotărârile privind constituirea comisiei speciale şi aprobarea raportului acesteia, în prezenta cauză nu produc efecte juridice directe şi, din această perspectivă, nu pot fi declarate neconstituţionale.

Pentru aceste considerente, Curtea a decis sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr. 98 şi 103, referitoare la constituirea comisiei speciale şi raportul acesteia.

În partea ce ţine de Hotărârea nr. 104 prin care a fost abrogată Hotărârea nr. 81, Curtea a reţinut că votul odată consumat nu poate fi revizuit. O procedură de revizuire a votului nu este şi nici nu poate fi prevăzută, deoarece ar zădărnici tot procesul legislativ şi ar compromite autoritatea legislativă a statului, ar afecta securitatea raporturilor juridice şi chiar securitatea naţională, dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă de timp, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri sau legi, reieşind din interese politice sau personale de moment.

Mai mult decât atât, Curtea a reţinut că Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei, la şedinţa Parlamentului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii.

În partea ce ţine de argumentele legate de necorespunderea persoanei cerinţelor legale în privinţa experienţei necesare, Curtea a reţinut că faptul dacă aceasta corespunde sau nu cerinţelor legale nu poate fi apreciat de Curte ca o problemă de drept susceptibilă controlului constituţionalităţii. Această problemă comportă caracter de oportunitate şi poate fi supusă interpretării de către organul legislativ suprem, dar nu de către organul de jurisdicţie constituţională. Fiind circumstanţe de fapt, acestea nu pot fi analizate de Curte.

Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului, doar Comisia juridică, numiri şi imunităţi este responsabilă de a raporta în faţa Parlamentului dacă un candidat la o funcţie publică corespunde cerinţelor legale. Raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a fost pozitiv, nu a fost anulat şi nici revizuit.

În acest context, Curtea reţine că abrogarea actului de numire a avut ca efect încetarea mandatului Procurorului General. În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului. De regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcţie sau cel puţin una echivalentă. Procedura de destituire este expres stipulată de lege pentru Procurorul General. Astfel, în conformitate cu articolul 66 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, Procurorul General poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului de către Parlament în următoarele condiţii:

1) „la propunerea Preşedintelui Parlamentului";

2) în următoarele cazuri :

« a) demisiei în condiţiile art.67 alin.(2);

b) depunerii cererii de eliberare din proprie iniţiativă;

g) pronunţării unei sentinţe definitive de condamnare;

h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova. »

Această rigiditate decurge din raţiunea asigurării independenţei persoanei faţă de acei care au votat pentru alegerea sau numirea sa.

Curtea a reţinut că dl Corneliu Gurin a depus în faţa Parlamentului jurământul, fapt consemnat în stenograma şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013. După depunerea jurământului, dl Corneliu Gurin a intrat oficial în exerciţiul funcţiei de Procuror General al Republicii Moldova, iar actul numirii acestuia în funcţia de Procuror General (Hotărârea Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013) se consideră un act consumat.

În acest context, Curtea a constatat că revocarea din funcţie a Procurorului General a avut loc cu eludarea normelor legale în acest sens, fiind adoptată fără propunerea Preşedintelui Parlamentului şi respectarea celorlalte cerinţe legale.

În lumina celor expuse, Curtea a statuat că Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General contravine reglementărilor constituţionale fixate în art.1 alin.(2), art.2 alin.(2), art.6, art.7, art.39, art.76 şi art. 125 ali.(1) din Constituţia Republicii Moldova, precum şi prevederilor altor acte legislative care vin să dezvolte normele constituţionale.

Din analiza cadrului normativ menţionat, precum şi din analiza stenogramei şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013, Curtea reţine că la adoptarea Hotărârii nr. 81 privind numirea Procurorului General au fost respectate prevederile normelor constituţionale.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a sistat procesul privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 privind constituirea unei Comisii speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General şi a Hotărârii Parlamentului nr. 103 din 3 mai 2013 cu privire la Raportul Comisiei speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. În acelaşi timp, Curtea a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Totodată, Curtea a recunoscut constituţională Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial” al Republicii Moldova.

Autor:

Prietenii tăi merită să știe ASTA!