Câteva metode pentru a îmbunătăţi IMUNITATEA copilului

Sursa: csid.ro

De la banalele răceli până la teribilele forme de gripă, de toate acestea sunt responsabile virusurile. Copiii sunt mult mai receptivi la infecţiile virale, iar unele studii ne arată că peste 75% dintre copii suferă infecţii respiratorii recidivante. Există peste 200 de virusuri ce pot afecta în mod frecvent sănătatea copiilor şi mai ales a acelora care au un sistem imunitar mai slăbit.

În primii ani de viaţă, sistemul lor imunitar învaţă, fiind lipsit de experienţă! Încet, încet, ei îşi îmbunătăţesc imunitatea printr-o luptă neîntreruptă cu microbii, virusurile şi alte organisme care încearcă să ne invadeze organismul. Dar această luptă costa sistemul imunitar, iar organismul va avea să deconteze toată viaţa aceste preţuri biologice. De aceea – ca medici responsabili şi părinţi atenţi ce suntem – trebuie să avem grijă ca aceste „preţuri biologice” să fie cât mai mici.

Dar, există unele obiceiuri de lifestyle ce se pot adopta şi care pot oferi sistemului imunitar al copilului resurse de modulare nebănuite. Cercetător dr. Horaţiu Albu ne spune care pot fi metodele uşor de implementat şi care sunt importante pentru a asigura modularea eficientă a imunităţii copilului.

Oferiţi-i frecvent în alimentaţie fructe şi legume sau sucuri presate la rece din ele. Fitonutrienţii conţinuţi de acestea pot participa la îmbunătăţirea imunităţii. Mai nou, dietetica modernă foloseşte chiar sucuri de fructe sau legume fortifiate cu anumite minerale şi vitamine. Studiile arată ca o dietă bogată în fitonutrienți adusă în stilul de viaţă poate proteja copilul şi împotriva unor boli cronice şi degenerative ce pot surveni în viitorul său de adult, precum cancerul, bolile de inimă şi nu numai. Încercaţi să ajutaţi copilul să mănânce cinci porţii de fructe şi legume pe zi. Sucurile pot fi de mare ajutor în acest deziderat!

Aveţi grijă de timpul lui de somn deoarece privarea de odihnă îl poate face mai susceptibil la boli prin reducerea celulelor naturale de apărare, arme ale sistemului imunitar, care se implică în debarasarea organismului de microorganisme şi celulele canceroase. Un nou-născut ar putea avea nevoie de până la 18 ore de somn pe zi, copiii mici necesită 12 până la 13 ore, iar copiii preşcolari au nevoie de aproximativ 10 ore. În cazul în care copilul nu poate sau refuză să doarmă în timpul zilei, încercaţi să-l duceţi la culcare mai devreme seara.

Alăptaţi copilul. Laptele matern conţine anticorpi care asigură pentru început imunitatea organismului. Poate reprezenta un scut împotriva infecţiilor urechii, alergiilor, diareii, pneumoniei, meningitei, infecţiilor tractului urinar şi sindromului de moarte subită a sugarului. Studiile arată că acesta poate creşte, de asemenea, capacitatea creierului bebeluşului şi ajută la protejarea lui de-a lungul vieţii împotriva diabetului zaharat insulino-dependent, boala Crohn, colita şi anumite forme de cancer. Este recomandat ca mamele să alăpteze timp de un an. În cazul în care acest termen nu este realist, trebuie să alăpteze cel puţin în primele două până la trei luni, pentru a suplimenta imunitatea copilului.

Stimulaţi-l să facă exerciţii fizice. Cercetările recente arată că exerciţiile fizice cresc numărul de celule naturale de apărare. Pentru a-i integra pe copii într-o rutină de fitness pe tot parcursul vieţii, trebuie să fiţi sau să le găsiţi un bun model. Realizarea exerciţiilor fizice împreună cu ei sau în grupe de copii care practică un anume sport este mult mai eficientă decât să-i îndrumaţi să meargă afară şi să se joace. Activităţile în familie pot fi distractive şi includ mersul cu bicicleta, drumeţii, patinaj, baschet şi tenis şi multe alte sporturi.

Asiguraţi-vă că înţelege necesitatea luptei cu răspândirea germenilor. Deşi aceasta nu îmbunătăţeşte imunitatea, este o modalitate extrem de bună şi probabil cea mai eficientă de a nu reduce sistemul imunitar al copilului. Asiguraţi-vă că cei mici se spală pe mâini cu săpun. Ar trebui să acorde o atenţie deosebită igienei înainte de fiecare masă şi după joaca afară, manipularea animalelor de companie. Nespălarea mâinilor şi feței, suflarea nasului, strănutul şi tusea pot reprezenta modalităţi de a răspândi şi contracta virusuri dacă nu sunt corect deprinse.

Evitaţi ca ei să fie fumători pasivi. Fumul conţine mai mult de 4000 de toxine, dintre care cele mai multe pot irita sau chiar distruge unele celule din organism. Copiii sunt mai sensibili decât adulţii la efectele nocive ale fumatului pasiv, deoarece aceştia respiră într-un ritm mai rapid. Şi sistemele de detoxifiere naturale ale unui copil pot să nu fie cele mai performante, chiar dacă organismul este încă tânăr. Fumatul pasiv creşte riscul de bronşită, infecţii ale urechii, astm în cazul celor mici. Aceasta poate afecta, de asemenea dezvoltarea neurologică.

Nu abuzaţi de antibiotice. Cerându-i medicului pediatru o reţetă pentru un antibiotic de fiecare dată când copilul are o răceală, gripă sau dureri în gât nu faceţi decât să înrăutăţiţi pe termen lung starea sa de sănătate. Antibioticele tratează bolile cauzate de bacterii, dar majoritatea bolilor copilăriei sunt cauzate de virusuri ce nu necesită antibiotice. „Pentru a îmbunătăţi imunitatea copilului şi a ţine la distanţă sau sub control diversele viroze, eu recomand utilizarea suplimentelor nutriţionale de tip ortomolecular care îmbunătăţesc apărarea organismului, perfecte pentru prevenirea şi complementarea tratamentelor medicamentoase ale infecţiilor virale şi respiratorii ale copiilor”, afirmă dr. Horaţiu Albu.

Studiile arată, totuşi, că încă mulţi pediatri prescriu antibiotice (este adevărat că cu tot mai multă tragere de inimă) la îndemnul părinţilor care cred – într-un mod cu totul eronat – ca acestea nu fac şi rău. Tulpinile bacteriilor rezistente şi multirezistente la antibiotice au înflorit! Mai mult, diabetul, sindromul metabolic, dar şi alte boli chiar mai grave au început să fie corelate cu utilizarea de tratamente antibiotice multiple în copilărie.

„Suplimentele nutriţionale bazate pe micronutrienţi – aminoacizi, vitamine, unele minerale şi fitonutrienţi secundari – sunt mai nou tot mai des concepute de diverse case farmaceutice pentru îmbunătăţirea sistemului de apărare a organismului şi pentru lupta cu virusurile respiratorii. Uleiurile esenţiale de mentă şi eucalipt, vitamina C, mierea, unii antioxidanţi ameliorează inflamaţiile mucoaselor tractului respirator şi buco-amigdaliana, funcţionând ca un revulsivant şi potent antispasmotic”, completează specialistul.

Sursa: csid.ro