Aliații se tem că Trump va intensifica atacurile la adresa NATO după alegerile de la jumătatea mandatului

Țările NATO se pregătesc pentru cel mai pesimist scenariu în perspectiva alegerilor din SUA, programate marți. Aliații europeni se tem că o înfrângere a republicanilor l-ar putea determina pe președintele Donald Trump să-și intensifice dramatic atacurile la adresa alianței, potrivit unor diplomați NATO care au vorbit sub acoperirea anonimatului, pentru a se putea exprima liber despre această chestiune sensibilă.

Îngrijorarea lor este că, dacă va fi ținut în frâu de Congres în privința politicii interne, Trump ar putea încerca să-și consolideze legitimitatea în politica externă, unde are o libertate de acțiune mai mare. În calitate de comandant suprem al armatei SUA, el ar putea decide retragerea a încă mii de soldați din Europa, au afirmat trei dintre diplomați.

„De obicei, ceea ce se întâmplă cu preşedinţii aflaţi în perioada de tranziţie este o combinaţie între descărcarea frustrărilor şi aventurismul în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. Iar atacarea NATO „pare să fie o componentă constantă a viziunii Trump asupra lumii”.

Olivia Wales, secretară adjunctă de presă la Casa Albă, a declarat că „preşedintele Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva”. Ea a menționat succesele acestuia în obținerea angajamentelor aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, în consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda și în eforturile de a pune capăt războiului total al Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, el „rămâne ferm pe poziţia că aliaţii noştri din NATO ar fi trebuit să fie alături de Statele Unite” în legătură cu războiul din Iran, a spus ea. Wales a adăugat: „Preşedintele nu se va mulţumi niciodată cu declinul controlat al Occidentului şi va continua să promoveze fără rezerve interesele noastre atât pe plan intern, cât şi în străinătate”.

Se estimează că democrații vor câștiga Camera Reprezentanților și ar putea prelua controlul asupra Senatului. Între timp, cota de popularitate a lui Trump a coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

Aceste îngrijorări evidențiază amplificarea tensiunilor transatlantice, pe fondul întreruperii de către SUA a serviciilor de satelit Starlink pentru Ucraina și al unei noi apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Alte atacuri ar constitui o nouă lovitură pentru NATO, tocmai când Rusia își intensifică în Europa campania de sabotaj și așa-numitul „război hibrid”.

„Ar putea fi foarte supărat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Dacă va fi așa, „va fi foarte dur”.

În centrul îngrijorărilor se află o revizuire a prezenței forțelor americane în Europa, preconizată pentru luna decembrie. Trei diplomați au afirmat că, dacă Trump va fi împiedicat să adopte măsuri legislative pe plan intern, ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea retragerii pentru a-și mobiliza baza electorală MAGA.

Președintele ar putea, de asemenea, să condiționeze menținerea prezenței americane pe continent de acceptarea de către Europa a unui acord de pace în Ucraina, susținut de SUA. Așa a declarat Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare distinsă la think tank-ul Royal United Services Institute. „Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenţei militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a spus ea, „creând o situaţie foarte periculoasă pentru securitatea Europei”.

Diplomații au mai spus că Trump ar putea reduce contribuțiile SUA la fondul comun al alianței, limita programul de achiziții de arme PURL pentru Ucraina, susținut de NATO, și aprofunda și mai mult legăturile cu Rusia.

O înfrângere electorală majoră a republicanilor ar putea aduce și schimbări importante la Pentagon, cu efecte în lanț asupra planurilor aflate în prezent în curs de elaborare în cadrul instituției.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a devenit o figură extrem de nepopulară în Congres, după ce a refuzat să ofere parlamentarilor informări periodice despre bugete și operațiuni, în special celor democrați.

Popularitatea sa scăzută a alimentat speculațiile că Hegseth ar putea fi demis în urma unei înfrângeri electorale zdrobitoare a lui Trump. Printre motive se numără posibilitatea ca un Congres condus de democrați să-l ancheteze pentru concedierea fără motiv a zeci de generali și amirali, precum și în legătură cu războiul care se clatină cu Iranul. Audierile și anchetele l-ar putea paraliza pe Hegseth și echipa sa și s-ar putea dovedi stânjenitoare pentru administrație.

Dacă Hegseth va pleca, la Pentagon ar urma o perioadă de tranziție. Aceasta ar putea amâna cu săptămâni sau luni orice decizie privind retragerea trupelor americane din Europa.

În teorie, o majoritate democrată atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat ar limita marja de manevră a lui Trump inclusiv în chestiuni de politică externă și apărare. Legislația americană impune în prezent un nivel minim de 76.000 de soldați pentru prezența trupelor în Europa.

Însă „este puţin probabil ca măcar nivelurile minime ale efectivelor să reziste unei analize juridice, iar, în orice caz, Trump s-a arătat foarte dispus să ignore instanţele”, a declarat Jennifer Kavanagh, cercetătoare principală la think tank-ul Defense Priorities. „Administraţia Trump a ignorat în mod regulat orientările Congresului privind finanţarea, cheltuind bani pe activităţi pe care puterea legislativă nu le-a autorizat.”

Dacă Trump va decide o reducere mai amplă a efectivelor, Europa va întâmpina „cele mai mari dificultăţi” în înlocuirea unor resurse precum capacitățile de război electronic, sistemele de apărare aeriană, sprijinul în materie de informații și recunoaștere, realimentarea în zbor și anumite tipuri de logistică, a afirmat ea.

Alți aliați sunt mai sceptici în privința posibilității ca Trump să lovească dur NATO. „Au existat tot timpul speculaţii cu privire la faptul că Trump... ar putea ieşi din NATO; acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat ministrul apărării din Muntenegru, Dragan Krapović. „Congresul este cel care ia decizia, decizia finală cu privire la reducerea efectivelor militare din Europa.”

Însă „pentru a formula ipoteze cu o probabilitate ridicată de succes este nevoie de un subiect de studiu care să ia decizii raţionale”, a afirmat un al șaselea diplomat NATO. „Nu cred că ne aflăm în această situaţie cu actualul preşedinte al Statelor Unite.”