Copilul tău a dat greș. Ce FACI mai departe?

La fel ca adulții, copiii mai dau greș câteodată. Atunci când o fac, părinții nu știu adesea cum să reacționeze.

Se gândesc că eșecul face parte din viață și că este o lecție pe care copiii trebuie să o învețe. Însă lucrurile nu stau chiar așa. Există metode care îi ajută cu adevărat pe copii să învețe dintr-un eșec.

Iată ce trebuie să faci când copilul tău a dat greș!

Când un copil dă greș, gândește-te la două obiective. Primul este confortul. Părinții trebuie să îi transmită copilului cât de mult le pasă și că se poate baza pe ei. Acest lucru este destul de evident, dar cei mai mulți părinți se opresc aici. Există și un al doilea scop: ajutarea copilului să construiască pentru succesul viitor prin dezvoltarea persistenței.

Persistența este ceea ce stimulează acțiuni precum finalizarea unei sarcini, depășirea frustrării, investirea timpului și efortului, găsirea de abordări creative pentru problemele dificile. Abilitatea de a nu te da bătut de la o vârstă fragedă este corelată cu rezultate favorabile mai târziu în viață, inclusiv o probabilitate mai mare de a avea rezultate bune la școală, dar și cariere și relații personale mai bune.

Există trei strategii care te ajută să încurajezi persistența copilului. Prima este reprezentată de modelarea felului în care arată persistența. Copiii sunt sensibili la modul în care se comportă părinții sau cei care au grijă de ei. Iar modelarea corectă nu apare peste noapte.

Părinții care se luptă în mod evident cu ceva, dar nu renunță, pot favoriza în mod natural dezvoltarea persistenței la copil. Mai ales dacă repetă acest comportament. O modalitate de a face acest lucru acasă ar fi ca părinții să facă o sarcină ușor dificilă, suficient cât să ceară ajutor suplimentar. Părinții pot spune cu voce tare ce încercau să facă și pot vorbi despre o nouă abordare a situației – „Nu a funcționat așa. Să încerc și altfel.”

Atunci când îți vezi copilul făcând acest lucru și depunând efort pentru o sarcină, laudă-l. Dar nu face acest lucru doar în cazul situațiilor asemănătoare concursurilor, pentru care copilul sacrifică joaca sau socializarea cu prietenii.

Laudă chiar și cele mai mici eforturi. Unii părinți se întreabă dacă ar trebui să intervină, să întrerupă sau să laude ceva ce copilul face deja. Dar acest lucru va crește și eforturile copilului, lucru care se poate extinde și la alte activități și situații pe care le va întâlni în viitor. În general, atunci când vezi că încearcă din greu sau mai greu decât o face de obicei, laudă-l pe cel mic pentru ce face.

Dacă nu vezi acest lucru, iar copilul tău nu face nimic dificil, trebuie să acționezi. Poți stimula persistența prin diferite oportunități.

Ia un puzzle, încercați un joc sau o jucărie nouă sau faceți ceva care implică timp și efort. Apoi, stabiliți obiective simple și, eventual, mai complicate. În funcție de felul în care se desfășoară lucrurile, copilul trebuie să rezolve din ce în ce mai multe sarcini cât timp îi ții companie. Cu toate acestea, activitatea aleasă ar trebui să fie distractivă sau cel puțin departe de mustrări sau corecții dure. Cel mic ar trebui să se bucure de această experiență.

Unii oameni sunt mai persistenți decât alții în mod natural. Fără antrenamente, unii oameni sunt excelenți, alții mai puțin.

Majoritatea? Probabil că undeva la mijloc. Dar de unde începem nu este același loc cu cel în care ajungem. Practica și persistența pot învăța copilul că procesul este câteodată la fel de important precum obiectivul.

Sursa: eva.ro