Cinci motive pentru care Republica Moldova va părăsi CSI

Prezentul continuu // Există cel puţin cinci motive pentru care Chişinăul se va pomeni, cu voie sau fără voie, în afara CSI

Două formaţiuni parlamentare gemene propun retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Ambele invocă invazia Rusiei în Ucraina ca fiind incompatibilă cu principiile în baza cărora a fost formată CSI.

Argumente pro şi contra

După cum era de aşteptat, iniţiativele Partidului Liberal şi Partidului Liberal Reformator au trezit reacţii diametral opuse. Cei care le salută afirmă că prezenţa noastră în aceeaşi comunitate cu o ţară agresoare este pe cât de penibilă, pe atât de dubioasă. Cei care le critică spun că retragerea din CSI ne-ar putea priva de unele pieţe de desfacere.

Deşi există argumente şi în favoarea celui dintâi punct de vedere, şi în sprijinul celui de-al doilea, niciunul dintre acestea nu este imbatabil. Se pot identica destule raţionamente care ar demonstra atât nevoia ieşirii din CSI, cât şi posibilitatea de a păstra statu-quo-ul.

De bună seamă, pe de o parte, în urma anexării Crimeii, Rusia devine o mare ameninţare pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, autorităţile moldovene ar putea spune că prezenţa în CSI, dincolo de unele oportunităţi economice, oferă şi o platformă pentru dialog, ceea ce permite atenuarea asperităţilor în relaţiile bilaterale.

Pentru a lămuri lucrurile, trebuie luate în calcul nu doar cauzele, ci şi efectele crizei ucrainene. În urma alipirii Crimeii, s-a schimbat nu numai regiunea, ci şi lumea, fiindcă intervenţia rusă ameninţă nu atât Ucraina, cât ordinea mondială.

Peste capul Ucrainei nu se poate

În noua conjunctură politică, Republica Moldova nu se va putea crampona de CSI. Există cel puţin cinci motive pentru care Chişinăul se va pomeni, cu voie sau fără voie, în afara acestei comunităţi.

Primul. Ucraina începe procedurile de retragere din CSI. Drept rezultat, Republica Moldova în timpul apropiat nu va avea hotar comun cu statele membre ale acestei alianţe economice, spaţiul comunitar răsăritean fiind fragmentat. Ca să nu mai spun că fără Ucraina, CSI îşi pierde orice raţiune de a fi, desfiinţarea acesteia devenind o chestiune de timp.

Al doilea. Kievul anunţă oficial că va lupta pe diverse căi pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Astfel, anexarea Crimeii pune Ucraina în stare de război cu Rusia. În această situaţie, continuarea cooperării Chişinăului cu Moscova peste capul Kievului s-ar constitui într-un afront diplomatic la adresa celui din urmă. Republica Moldova face tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană, celor două state fiindu-le scris să meargă mână-n mână.

Al treilea. Sancţiunile economice se înăspresc şi se diversifică. Embargoul impus de SUA şi UE va constrânge Chişinăul să se alăture într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunilor internaţionale de pedepsire a Kremlinului, fapt ce va bloca toate mecanismele încă existente de funcţionare a CSI.

Al patrulea. Rusia este exclusă din G8 care redevine astfel G7. Barack Obama declară că Moscova va fi izolată, iar statutul ei extern va fi coborât. În aceste împrejurări, Kremlinul va folosi CSI şi alte instituţii la îndemână pentru a zădărnici represaliile occidentale. Republica Moldova s-ar comporta ca un fraier dacă ar apuca nada întinsă de ruşi.

Al cincilea. Cum Rusia se transformă într-un stat paria, aerul din jurul ei va fi irespirabil. Următorul summit CSI, bunăoară, urmează să aibă loc la Kiev, care, neîndoios, va refuza să-l găzduiască. Kremlinul ar putea să propună Chişinăului să-l adăpostească. Însă Republica Moldova nu poate accepta această ofertă, deoarece gestul său ar deranja deopotrivă şi Ucraina, şi Occidentul.

Scurt pe doi, mielul blând nu va putea suge la două oi. Astfel stând lucrurile, Iurie Leancă sau Nicolae Timofti nu au cum urma exemplul lui Nicolae Ceauşescu care izbutea să oscileze între inamicii momentului: URSS şi China comunistă.