Inteligența artificială: cum funcționează, unde este folosită și de ce ridică îngrijorări

Inteligența artificială a devenit tot mai prezentă în viața de zi cu zi în ultimul deceniu.

Această tehnologie poate lua numeroase forme: de la personalizarea fluxurilor de pe rețelele sociale și identificarea prietenilor în fotografiile realizate cu telefonul, până la accelerarea unor descoperiri medicale importante.

Totuși, dezvoltarea chatboturilor precum ChatGPT, creat de OpenAI, a generat îngrijorări privind impactul tehnologiei asupra mediului, implicațiile etice și modul în care sunt folosite datele utilizatorilor.

Afirmațiile recente potrivit cărora inteligența artificială ar putea deveni prea puternică și ar putea amenința omenirea au dus, de asemenea, la apeluri pentru încetinirea dezvoltării și înăsprirea reglementărilor.

Inteligența artificială permite computerelor să proceseze cantități mari de date, să identifice tipare și să urmeze instrucțiuni detaliate despre modul în care trebuie utilizate aceste informații.

Computerele nu pot gândi, empatiza sau raționa asemenea oamenilor.

Cu toate acestea, oamenii de știință au dezvoltat sisteme capabile să îndeplinească sarcini care necesită, de obicei, inteligență umană. Scopul este de a reproduce modul în care oamenii dobândesc și folosesc cunoștințele.

Un astfel de sistem poate încerca să anticipeze ce produs ar putea cumpăra un client online, pe baza achizițiilor anterioare, pentru a-i recomanda alte articole.

Tehnologia se află și în spatele asistenților virtuali controlați vocal, precum Siri, dezvoltat de Apple, și Alexa, creat de Amazon. În același timp, inteligența artificială este folosită la dezvoltarea sistemelor pentru mașini autonome.

AI ajută platforme sociale precum Facebook, TikTok și X să decidă ce postări le sunt afișate utilizatorilor. Serviciile de streaming Spotify și Deezer folosesc, la rândul lor, astfel de sisteme pentru a sugera melodii.

Există și numeroase aplicații în medicină. Cercetătorii folosesc inteligența artificială pentru a depista unele forme de cancer, a analiza rezultatele radiografiilor, a accelera stabilirea diagnosticelor și a identifica tratamente noi.

Inteligența artificială generativă este utilizată pentru a crea materiale noi, care pot părea realizate de un om.

Acest lucru este posibil deoarece sistemele învață din cantități uriașe de date existente, cum ar fi texte și imagini publicate online.

ChatGPT și chatbotul chinezesc DeepSeek sunt instrumente populare de inteligență artificială generativă. Ele pot fi folosite pentru a produce texte, imagini, cod informatic și alte tipuri de materiale.

Gemini, dezvoltat de Google, și Meta AI pot purta, în mod similar, conversații text cu utilizatorii.

Aplicații precum Midjourney sau Veo 3 sunt destinate în special creării de imagini ori videoclipuri pornind de la instrucțiuni text simple.

Inteligența artificială generativă poate fi folosită și pentru compunerea unor piese muzicale de înaltă calitate.

Melodii care imită stilul sau vocea unor muzicieni celebri au devenit virale. În unele cazuri, fanii au fost derutați și nu au știut dacă materialele erau autentice.

Deși recunosc potențialul inteligenței artificiale, unii experți sunt îngrijorați de consecințele dezvoltării sale rapide.

Fondul Monetar Internațional a estimat că AI ar putea afecta aproape 40% dintre locurile de muncă și ar putea accentua inegalitatea financiară la nivel global.

Profesorul Geoffrey Hinton, informatician considerat unul dintre „nașii” dezvoltării inteligenței artificiale, a avertizat că sistemele puternice ar putea chiar să ducă la dispariția oamenilor. Temerea sa a fost respinsă însă de un alt „naș al AI”, Yann LeCun.

În septembrie 2026, temeri similare au fost exprimate din nou, după ce mai mulți cercetători din domeniul inteligenței artificiale au avertizat că tehnologia ar putea amenința omenirea în viitorul apropiat.

Totuși, experții au cerut o concentrare mai mare asupra riscurilor actuale și a pericolelor deja asociate cu AI. Printre acestea se numără posibilitatea ca sistemele să reproducă informații părtinitoare sau să discrimineze anumite grupuri sociale.

Motivul este că datele publice folosite pentru antrenarea multor sisteme de inteligență artificială pot reflecta prejudecăți existente în societate, precum sexismul sau rasismul.

Chiar dacă instrumentele AI devin tot mai performante, ele sunt în continuare predispuse la erori.

Sistemele de inteligență artificială generativă sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a „halucina”, adică de a prezenta afirmații false drept fapte reale. Uneori, acestea inventează chiar și surse pentru informații incorecte.

La începutul anului 2025, Apple a retras o funcție bazată pe inteligență artificială după ce aceasta a rezumat greșit notificările unei aplicații de știri. Google s-a confruntat, de asemenea, cu critici din cauza informațiilor inexacte produse de prezentările generale generate de AI în motorul său de căutare.

Folosirea inteligenței artificiale în școli și la locul de muncă provoacă, de asemenea, îngrijorări. Unii elevi utilizează instrumente AI pentru a „trișa” la teme, alții sunt acuzați pe nedrept că au apelat la astfel de programe, iar unii angajați încearcă să introducă tehnologia în activitatea profesională fără să anunțe.

Scriitorii, muzicienii și artiștii au protestat, la rândul lor, împotriva acestei tehnologii, invocând motive etice.

Mulți dintre ei au emis declarații sau au semnat scrisori deschise în care acuză dezvoltatorii de inteligență artificială că le folosesc operele pentru antrenarea sistemelor fără consimțământ și fără compensații.

Mii de creatori, printre care compozitorul și cântărețul formației ABBA, Björn Ulvaeus, scriitorii Ian Rankin și Joanne Harris, precum și actrița Julianne Moore, au semnat în octombrie 2024 o declarație în care au numit AI o „amenințare majoră și nedreaptă” pentru mijloacele lor de existență.

Nu se știe cu exactitate câtă energie consumă sistemele de inteligență artificială. Unii cercetători estimează însă că întreaga industrie ar putea ajunge în curând să consume o cantitate de energie comparabilă cu cea utilizată de Țările de Jos.

Fabricarea cipurilor puternice necesare pentru funcționarea programelor de AI necesită cantități mari de energie și apă.

Cererea tot mai mare pentru serviciile de inteligență artificială generativă a dus și la creșterea numărului de centre de date care le alimentează.

Aceste clădiri uriașe găzduiesc mii de rackuri cu servere și folosesc adesea cantități semnificative de energie. De asemenea, au nevoie de volume mari de apă pentru răcirea echipamentelor.

Unele companii mari din domeniul tehnologiei au investit în metode pentru reducerea sau reutilizarea apei necesare. Altele au optat pentru soluții alternative, precum răcirea cu aer.

Cu toate acestea, unii experți și activiști se tem că dezvoltarea AI va agrava problemele legate de aprovizionarea cu apă.

Planurile unor guverne de a transforma Regatul Unit într-un „lider mondial” în domeniul inteligenței artificiale ar putea pune presiune suplimentară asupra rezervelor de apă potabilă deja limitate.

În septembrie 2024, Google a anunțat că va reevalua propunerile privind construirea unui centru de date în Chile, țară care s-a confruntat cu perioade de secetă.

Unele guverne au introdus deja reguli privind modul în care poate funcționa inteligența artificială.

Actul european privind inteligența artificială impune controale asupra sistemelor cu risc ridicat, utilizate în domenii precum educația, sănătatea, aplicarea legii sau alegerile. Actul interzice complet anumite forme de utilizare a AI.

Dezvoltatorii de inteligență artificială generativă din China sunt obligați să protejeze datele cetățenilor și să promoveze transparența și exactitatea informațiilor. În același timp, aceștia trebuie să respecte legile stricte de cenzură ale țării.

Multe state, inclusiv Regatul Unit, au încercat să reglementeze inteligența artificială prin legile deja existente, în loc să adopte acte legislative separate. Această abordare este legată de temerea că noile reguli ar putea deveni rapid depășite, pe măsură ce tehnologia evoluează.

Regatul Unit și-a modificat legislația pentru a combate anumite pericole specifice ale AI. Printre acestea se numără interzicerea instrumentelor capabile să creeze imagini nud false, de tip deepfake, sau materiale reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor.

De asemenea, autoritățile britanice au creat un Institut independent pentru securitatea inteligenței artificiale. Acesta are rolul de a identifica riscurile și de a evalua modelele avansate de AI.

Regatul Unit a semnat și acorduri cu Statele Unite pentru a colabora la dezvoltarea unor metode „solide” de testare a sistemelor de inteligență artificială.

Cu toate acestea, la începutul anului 2025, nici Regatul Unit, nici Statele Unite nu au semnat o declarație globală privind inteligența artificială. Documentul promitea o abordare deschisă, incluzivă și durabilă a acestei tehnologii.