Ce face BNM?

Punct de sprijin // Prețurile la medicamente au luat-o razna. S-au scumpit produsele alimentare. „MoldovaGaz” tot cere cu insistență majorarea tarifului

Cursul oficial afișat de BNM pe 15 ianuarie a fost de 16,48 lei/dolar și 19,37 lei/euro.

Îmi amintesc comentariile din mass-media când euro a depășit pragul psihologic de 17 lei.Atunci, majoritatea experților ne asigura că leul își va reveni în curând. Guvernatorul BNM chiar ne îndemna să păstrăm banii pe depozite în lei. Pentru a evita șocurile valutare. De atunci, leul a trecut ușor pragul psihologic de 18, apoi de 19 și se îndreaptă vertiginos spre 20. Casele de schimb au și trecut deja acest prag. Căderea liberă a leului este prezentată în graficul de mai jos.

Care sunt consecințele deprecierii leului? Depozitele în lei s-au devalorizat. Cei care strângeau bani pentru a procura un apartament sau automobil au constatat că au pierdut, pentru că prețurile la aceste bunuri sunt în euro sau dolari. Cei care nu strângeau bani pentru că n-aveau de unde (iar aceștia constituie peste 80% din populație) și au venituri în lei au constatat majorarea prețurilor la mai toate produsele. Pentru că importăm mai mult decât dublu față de ce exportăm. Prețurile la medicamente au luat-o razna. Conform datelor BNS, acestea au crescut în 2014 cu 5,6%. Scumpirile continuă și în 2015. Din ordinul emis de ministrul Sănătății aflăm că scumpirile au constituit: 51% - pentru 525 de medicamente de origine europeană, 30% - pentru 309 medicamente autohtone și 14% - 149 de medicamente din alte țări. S-au scumpit produsele alimentare. „MoldovaGaz” tot cere cu insistență majorarea tarifului.

Au scăzut un pic prețurile la carburanți, dar nu atât cât trebuia conform căderii dramatice pe piața internațională. Chiar dacă ținem cont de deprecierea leului. Suplimentar, BNS ne informează că în decembrie s-au micșorat prețurile la citrice – cu 5,8%, făină de porumb – cu 3,9%, fructe exotice – cu 1,5%, carne de oaie şi zahăr tos – cu câte 1,4%, carne de porc – cu 0,9%. Probabil, aceste ieftiniri trebuie să compenseze toate celelalte scumpiri. Iar BNM ne va raporta solemn că ținta inflației de 5% a fost atinsă și situația e sub control.

Ce a întreprins în aceste condiții BNM? Aparent, a făcut tot ce trebuia. A întreprins intervenții pe piața valutară de sute de milioane de dolari. Care nu au schimbat situația. Și aici e important să menționăm că BNM a făcut-o oarecum straniu. Principala instituție trimitea semnale contradictorii pieței. Ba intervenea masiv, cum a fost în noiembrie, ba anunța prin gura guvernatorului că este inutil să lupți cu trendul și nu va interveni. Ceea ce nu putea contribui la stabilizare. Ba invers, în condiții de incertitudine pe fundalul devalorizării constante a leului, jucătorii vor prefera să cumpere mai multă valută străină și vor devaloriza și mai mult leul. Majorarea ratei de bază în aceste condiții nu mai salvează situația, iar creditele devin mai scumpe și mai puțin accesibile.

Cine a câștigat? Cei care au venituri în valută străină. Dar aceștia-s puțini și sunt mici profitori. Au câștigat marii jucători care au speculat pe operațiuni valutare. Cum? Scheme sunt multiple. Iată una din ele. În 1992, Soros ducea un joc speculativ contra lirei sterline care se deprecia. Schema simplificată este următoarea: 1). Gajând dolari, a luat credite în valoare de 5 miliarde de lire sterline; 2). Pe lire cumpăra mărci germane, ceea ce devaloriza și mai mult lira față de marcă și alte valute; 3). Banca Angliei a făcut intervenții procurând 15 miliarde lire pentru a stopa devalorizarea, dar fără efect, după care a renunțat la intervenții și lira s-a prăbușit; 4). Rambursarea creditului în lire devalorizate i-a adus câștig lui Soros de 1 miliard de dolari (unii afirmă că 2 miliarde). Frumoasă, chiar elegantă combinație, nu-i așa? Nu vă amintește nimic? Cu un pic de imaginație, am putea să înțelegem ce se întâmplă în sistemul nostru bancar. Dacă BNM tot nu vrea să ne spună nimic…