Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul care trece prin zid”

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova. Nu pretindem la adevăr în ultima instanță, dorim doar să le oferim cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Această inițiativă este parte a proiectului„Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr” înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.

Vom începe analiza cu un citat, care ne oferă o privire din exterior. Armand Goșu, un cunoscut analist politic din România și un foarte bun cunoscător al realităților politice din R. Moldova, îi atribuie candidatului Andrei Năstase următoarea caracteristică: „Este sacul de box favorit al trustului media controlat de oligarh, toate calomniile imaginabile s-au spus despre el, a fost hărțuită mama lui, o femeie singură, de peste 70 de ani, și cu toate acestea n-au reușit deocamdată să-l culce la pământ. El are o structură de partid ceva mai bine organizată (decât cea a Maia Sandu – n.a.), este susținut de un post de televiziune, Jurnal TV, și are un psihic foarte bun de luptător. Nu e genul de politician care cade în depresie atunci când e calomniat, e un tanc care trece prin zid, te trezești cu el în sufragerie. Are cel puțin două minusuri importante: nu are echipă, doar doi-trei tineri admirabili în jurul lui, însă e puțin. Al doilea minus este concentrarea exclusivă pe Plahotniuc. În programul politic al lui Năstase există un singur punct: Plahontiuc la pușcărie! Sigur, asta place electoratului, oligarhul este detestat de peste 90% din populație, dar trebuie să și construiască nu doar să dărâme”[1]. O descriere laconică, dar consistentă.

Luptător contra regimului oligarhic

Andrei Năstase s-a propulsat ca politician pe valul protestelor care au izbucnit drept urmare a furtului miliardului. În cadrul protestelor la care au participat zeci de mii de cetățeni, s-a constituit mai întâi Platforma Civică Demnitate și Adevăr(DA), iar mai apoi și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, președinte al căruia a fost ales Andrei Năstase. Este un politician tânăr, de formație nouă, iar aparițiile lui publice în calitate de lider al protestelor îl poziționează în această campanie drept un luptător contra regimului oligarhic. Mesajele candidatului sunt pliate pe nemulțumirea cvasigenerală (cca 90%) a populației care a sărăcit brusc în rezultatul jafului din sectorul bancar, atestată de BOP din aprilie 2015[2].

Invocând permanent numele oligarhului Plahotniuc (drept principalul vinovat de frauda bancară și de capturarea statului), candidatul a devenit practic cel mai incomod adversar pentru actualul regim de la guvernare. Acest lucru se observă după reacțiile holdingului mediatic controlat de oligarh, care zilnic îl atacă pe Andrei Năstase și/sau PPDA (deseori întrecând orice limite nu doar de jurnalism, ci și de bun-simț), transformându-l într-un sac de box, în terminologia analistului bucureștean citat mai sus. Totuși, concentrarea pe figura oligarhului controversat pare excesivă. La un moment dat, aceasta obosește, devenind un lucru comun. Chit că ratingul acestuia depășește în toate sondajele minus 90%. De aceea, credem că mesajele - cel antioligarhic și de scoatere a statului din captivitate, împreună cu cel de întoarcere a miliardului furat, deși acestea evident prind la alegători, trebuie completate cu unele constructive și de viziune. Or, alegerile prezidențiale sunt politice și reprezintă o oportunitate bună în acest sens.

Atunci când vorbim de alegerea președintelui R. Moldova, e cazul să menționăm și aportul semnificativ al PPDA (implicit al lui Andrei Năstase) pentru inițierea referendumului vizând alegerea acestuia prin vot direct. În martie curent, membrii Platformei DA au depus la CEC peste 400 de mii de semnături în favoarea acestui referendum[3]. De menționat că nicio formațiune nu a colectat un număr atât de impunător de semnături în toată istoria R. Moldova. Fapt ce demonstrează inclusiv capacitățile organizatorice ale candidatului. În același timp, Curtea Constituțională (CC) adoptă o decizie contradictorie (conform mai multor experți, depășindu-și atribuțiile și substituind Legislativul) de revenire la formula alegerilor directe[4]. Unii observatori au menționat că, prin această decizie a CC, guvernarea a fentat partidele de opoziție care imediat după anunțarea datei alegerilor s-au transformat din aliați în concurenți electorali.

Politicianul Andrei Năstase este self-made man.Nu are spete în marile cancelarii occidentale, nu are fotografii alături de marii politicieni. Unii consideră că este un minus față de alți concurenți. Dar asta e și un plus. Pentru că, dacă vom observa evoluțiile unor lideri și partide apărute în mod artificial în diferite laboratoare geopolitice, vom constata că aceștia sunt total lipsiți de autonomie, iar mulți din ei dispar tot atât de subit cum și apar. Pe de altă parte, politicienii noștri, cu mici excepții, s-au dezvățat să judece de sine stătător și s-au obișnuit să urmeze orbește sfaturile partenerilor (multe dintre care au fost nepotrivite pentru noi). Andrei Năstase e din categoria politicienilor care nu merg pe la ambasade după indicații. Desigur că e confortabil să fii de partea unor jucători mari. Nu este și neapărat în interesul țării, având în vedere că R. Moldova e o piesă mult prea neînsemnată în marile jocuri geopolitice. Și aici mă refer nu doar la Rusia.

Chiar dacă face gafe, Andrei Năstase este sincer, ceea ce este considerat drept un neajuns pentru politician. Totuși, insistența și combativitatea cu care promovează lupta pentru scoaterea statului din captivitate merită tot respectul. Aceasta aduce uneori și rezultate nesperate. Recent, membrii Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Randy K. Weber din partea statului Texas, și Trent Franks, statul Arizona, au înaintat o rezoluție către Comitetul de Relații Externe, Comitetul pentru Servicii Financiare și cel Comitetul Judiciar al Camerei, în care cer pornirea unor investigații legate de „Furtul miliardului” din sistemul Bancar al Republicii Moldova[5]. Vom urmări cu atenție finalitatea acestui exercițiu în Congresul american care ar putea avea consecințe dure pentru multe figuri importante din actualul regim de la guvernare din R. Moldova.

La minusurile candidatului stipulate mai sus de dl. Goșu, vom mai adăuga că echipa PPDA, deși mult mai reprezentativă decât „doi-trei tineri admirabili” (în realitate e o echipă mare de tineret, cu adjectivul respectiv, care activează pe bază de convingeri și voluntariat), este insuficient de vizibilă. De asemenea, și structurile teritoriale sunt doar în devenire, ceea ce e un lucru normal pentru un partid tânăr.

Scheletele din dulap

Andrei Năstase este, cu siguranță, ținta unui atac de PR negru de o amploare nemaivăzută în R. Moldova, din considerentele expuse mai sus. Dacă toate cele care i se incriminează prin presa afiliată erau adevărate, cel care controlează organele de drept demult putea să-l trimită la pușcărie.

Totuși, unele informații din marea majoritate de manipulări și dezinformări trezesc anumite semne de întrebare. Chit că nici candidatul nu reușește să ofere răspunsuri suficient de argumentate (și acesta e încă un minus – chiar dacă presa este ostilă și vădit părtinitoare, politicianul are datoria să răspundă chiar și la cele mai incomode întrebări). Punctul cel mai slab al apărării lui Andrei Năstase și PPDA este legătura (mediatizată practic zilnic de holdingul lui Plahotniuc) cu oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa, stabiliți în Germania, care ar sta în spatele acestui proiect politic. Deși a negat vehement acest fapt[6], candidatul a confirmat totuși legăturile de rudenie și de afaceri (anterioare) cu Victor Țopa, care este și finanțatorul Jurnal TV. Victor și Viorel Țopa au fost condamnați în 2011 la 10, respectiv, 8 ani de închisoare, după ce anterior ieșiseră în presă cu mai multe dezvăluiri legate de activitățile oligarhului Vladimir Plahotniuc.

De asemenea s-au făcut multe speculații referitoare la averile lui Andrei Năstase. Deși a activat anterior în sectorul privat, devenind politician ar trebui să explice mai multe puncte din declarația de avere (pentru a evita speculațiile și chiar dacă a explicat proveniența mai multor din ele). Candidatul a declarat la Comisia Electorală Centrală venituri de sute de mii de euro în ultimii doi ani, dar şi numeroase terenuri şi case. Potrivit declaraţiei de avere[7], Andrei Năstase a obţinut, în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2015, 160 563 de euro la capitolul „venituri din alte surse legale - burse premii, indemnizaţii”, peste 120 de mii de lei după ce şi-a vândut unele bunuri, dar şi 2 514 euro şi 30 520 de lei din depuneri la instituţiile financiare.Politicianul declară case şi terenuri în satul Mândreşti, raionul Teleneşti, despre care a declarat anterior că le-a primit moştenire de la mama sa, dar şi două terenuri de câte patru ari la Durleşti, suburbie a capitalei, o casă de peste 156 de metri pătraţi, terenuri cu suprafaţa totală de 40 de ari în satul Bâc de sub Chişinău, dar şi o casă cu mai multe construcţii aferente tot aici[8].

Resurse

·Rating

Andrei Năstase înregistrează un rating de 7,7% (12,3% din cei deciși) conform Barometrului de Opinie Publică (BOP) din aprilie 2016. Aceste date sunt comparabile cu datele ultimului sondaj, prezentat de CBS-AXA, care arată un ratinguri de 6,6% și 7,4% în întrebări deschise (respectiv, în cine aveți cea mai mare încredere și pe cine ați dori să-l vedeți în funcția de președinte, ocupând poziția a doua după Igor Dodon) și 7,7% de preferințe prezidențiale la întrebarea din listă.

Antiratingul candidatului de 9,0% e destul de mic (poziția 14 în clasament) și ar putea deveni un atu doar cu condiția creșterii ratingului și accederii în turul al doilea.

PPDA are un rating 9,0% (14,2% din cei deciși) conform BOP[9].

Ratingul candidatului e relativ modest (deși foarte bun pentru o perioadă atât de scurtă de la lansare), dar această afirmație se referă și la toți ceilalți politicieni din R. Moldova, cu excepția lui Igor Dodon.

·Financiare

PPDA nu dispune de resurse financiare suficiente. Cel puțin, asta ar reieși din apelurile publice adresate cetățenilor, lansate de PPDA în timpul protestelor. Activitățile se bazează în mare parte pe voluntariatul echipei de tineret.

·Mediatice

Andrei Năstase și PPDA sunt susținuți mediatic de Jurnal TV, portalul jurnal.md și săptămânalul „Jurnal de Chișinău”.

Concluzii

Vom încheia tot cu un citat din analiza d-lui Goșu. Întrebat „care ar fi candidatul proeuropean ideal?”, acesta a răspuns: „O combinație de Maia Sandu și Andrei Năstase. Candidatul ideal ar trebui să aibă forța și determinarea lui Năstase, dar și echilibrul, calmul, expertiza vastă ca și experiența vieții în Occident, precum Maia Sandu”. Vom adăuga doar că experiența vine cu timpul. Obiectivul lui Andrei Năstase la aceste alegeri e să spargă zidul.

*Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de responsabilitate. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.