Vorbe și fapte pentru R. Moldova în epoca Iohannis

Contre-jour // Vorbele președintelui român au răsunat plăcut pentru urechea poporului, dar nu cred că la fel de „dragi” le-au fost și politicienilor de la Chişinău, întrucât tocmai pe ei îi puneau în chestiune

Mass-media din R. Moldova va întoarce pe toate feţele declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis la prima sa vizită oficială la Chişinău. Au făcut deja carieră sintagmele „voinţa populară” şi „voinţa politică”, pe care preşedintele român le-a rostit împreună, subliniind legătura indisolubilă dintre ele, când s-a referit la nevoia combaterii corupţiei şi reformării justiţiei. Asta se întâmplă în România, acolo unde cea mai populară instituţie, surclasând Biserica, Armata, Parlamentul ş.a., este Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Mi s-a părut că preşedintele român înţelege perfect cât de mult au fost înşelate aşteptările basarabenilor de actualii guvernanţi, care recurg la cele mai viclene subterfugii („moldovenii trebuie să se guverneze singuri, nu avem nevoie de specialişti străini”…), pentru a îndepărta cât mai mult momentul instalării unor procurori şi magistraţi independenţi, care să scoată justiţia din colaps şi din vinovata complicitate cu clasa politică. Vorbele președintelui român au răsunat plăcut pentru urechea poporului, dar nu cred că la fel de „dragi” le-au fost și politicienilor de la Chişinău, întrucât tocmai pe ei îi puneau în chestiune.

Klaus Iohannis a vorbit şi despre Unire, dar altfel decât eram obişnuiţi. La Universitatea de Stat, în faţa studenţilor, într-un cadru adecvat unor formulări mai puţin oficioase, preşedintele român a remarcat: „Între noi există un amestec de solidaritate și identitate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori în coperțile aceluiași manual de istorie. Viitorul nostru nu poate fi decât unul comun, în cadrul Uniunii Europene”.

În felul său măsurat, prudent, „nemţesc”, Klaus Iohannis a punctat două aspecte esenţiale pe care le aşteptau moldovenii din partea unui preşedinte român: 1. lupta împotriva corupţiei – mareaproblemă existenţială în R. Moldova –, domeniu în care România, în sfârşit, propune un model irezistibil și pentru Basarabia şi 2. identitatea, valorile noastre profunde, româneşti, pe care nici o ideologie și nici o guvernare trecătoare nu le pot disloca.

Stilistica în care şi-a îmbrăcat preşedintele Iohannis aceste idei a ţinut seama de o serie de factori şi împrejurări. Mai întâi, a avut în vedere susceptibilitatea iritată a politicienilor moldoveni, a unora dintre ei (regăsiţi şi în noul arc guvernamental, dar şi a celor din opoziţia radicală, care au o altă agendă decât cea proeuropeană), politicieni opaci la mesajele anticorupţie şi cu un complex bine antrenat al „fratelui mai mare” român, care, chipurile, atentează la suveranitatea moldovenească. Că preşedintele român nu a sufocat pe nimeni în îmbrăţişarea sa frăţească o deducem din declaraţiile liderului PD, Marian Lupu, care după întâlnirea cu Iohannis a ţinut să remarce că „nu a simţit nicio tentativă de ingerinţă în afacerile interne ale ţării”. Ei, slavă Domnului, ne-am liniştit şi noi. Cu o fobie mai puţin în R. Moldova!

În al doilea rând, Iohannis a ţinut cont de factorul extern, foarte complicat, de vecinătatea estică incendiată a R. Moldova şi a României, ferindu-se de formulări contondente, decisive, care să ofere Rusiei pretexte pentru interpretări şi agitaţii. Acest subiect a fost discutat în spatele uşilor închise, iar faptul că Nicolae Timofti a încercat să explice cum vede el lărgirea impactului televiziunilor româneşti în R. Moldova ne sugerează că securitatea informaţională s-a aflatpe agenda discuţiilor bilaterale şi, sperăm, va constitui obiectul unor preocupări serioase pentru Bucureşti şi Chişinău măcar de-acum încolo.

Primul lucru ce s-ar cuveni făcut este descătuşarea Televiziunii Române în R. Moldova, care să fie transmisă fără croşete şi „adaptări” pentru fraţii basarabeni. Și să avem curajul şi voinţa politică să eliminăm propaganda rusească din spațiul nostru informațional.

Oricât am face „hermeneutica” vorbelor şi declaraţiilor lui Klaus Iohannis pe durata vizitei sale în R. Moldova, în relaţia Bucureşti-Chişinău vor conta faptele. Ele vor face diferenţa și vor aduce saltul calitativ pe care ni-l dorim cu toţii.