Lenin și Hristos într-o țară luată separat

Contre-jour // Partidul Comuniștilor moldoveni trăiește o criză a izolării pe plan geopolitic: în România comunismul nu renaște, iar în Ucraina a fost interzis

Aprilie, citându-l pe T. S. Eliot, e cea mai crudă lună pentru comuniștii moldoveni de rit nou, „capitalist”, și pentru Vladimir Voronin personal. Pe 7 aprilie, Voronin e obligat să interpreteze refrenul „loviturii de stat”, împotriva sa și a R. Moldova, o lovitură de stat foarte ciudată, care s-a oprit cu devastarea și incendierea la etajul unde își avea el biroul.

Voronin nu ne spune de ce nu i-a prins pe organizatorii „puciului” în cele câteva luni din 2009 în care a mai deținut puterea. Bănuim că n-avea cum să descopere „mâna” Moscovei, dar măcar putea să identifice și să înfunde în pușcării „mercenarii străini” – români, sârbi, americani… –, cu care ne-a tot speriat pentru a închide frontierele. Dar de întrebările despre 7 aprilie Voronin scapă ușor, pentru că, se pare, nici ceilalți nu vor să împrăștie ceața care planează asupra acelor evenimente.

Apoi pentru comuniști vine iluminarea sfintelor sărbători de Paști. Vladimir Nicolaevici a asistat și în acest an la „Minunea Pogorârii Luminii Sfinte”. Este unul dintre acei care aduce în R. Moldova „focul haric”. Învierea dă partidului comunist și președintelui său prilejul să sublinieze de fiecare dată că „pentru Republica Moldova, mai mult decât pentru orice altă țară, este foarte importantă dezvoltarea și educația spirituală a poporului” (citat de pe site-ul PCRM). Și pentru a demonstra convertirea lui Voronin și a comuniștilor la creștinism, sunt enumerate faptele de ctitor din cele două mandate ale sale (2001-2009), când au fost construite și restaurate zeci de mănăstiri și sute de biserici.

După un scurt popas de Blajini, Voronin și comuniștii au sărbătorit 145 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, pe care PCRM-ul îl consideră „cel mai influent om al secolului trecut – filozoful, luptătorul înflăcărat care a schimbat cursul istoriei, înfăptuind revoluția din octombrie 1917, punând bazele unei orânduiri noi”. La mitingul solemn din acest an, Vladimir Voronin a subliniat din nou actualitatea ideilor leniniste în societatea noastră și responsabilitatea comuniștilor pentru promovarea lor. Au fost înmânate carnete de membru noilor comuniști și s-a anunțat oficial că a fost atribuit, cu acest prilej, carnetul cu numărul 40 000. Cifra este impresionantă și, dacă evidența membrilor e reală și nu trucată, atunci PCRM se arată cu perspective poate chiar mai bune decât le-a înfățișat la ultimele alegeri parlamentare.

Numai că Partidul Comuniștilor moldoveni trăiește o criză a izolării pe plan geopolitic. La Vest, în România, nu se înfiripă niciun partid comunist mai de Doamne ajută, cu care să colaboreze. Cei care au încercat să-l anime s-au acoperit de ridicol. „Tovarășii români” au trădat idealurile.

La Est, în Ucraina, lucrurile stau și mai dramatic. Pe 9 aprilie 2015, Rada Supremă a adoptat o lege de condamnare a regimului comunist și a interzis simbolistica lui. Și pentru că nu era de ajuns, a echivalat comunismul cu fascismul. De atunci, aproape în fiecare zi în Ucraina se anunță demolarea de noi monumente ale conducătorului proletariatului mondial, inclusiv în regiunile din Est, acolo unde Rusia voia să instaureze regimuri-marionetă. E ușor să-ți imaginezi prin ce suferință teribilă trec Voronin și comuniștii lui, care au rămas fideli „adevăratei învățături”.

Unica legătură cu lumea ideală a teoriei leniniste Voronin o mai poate afla doar la Moscova, acolo unde Partidului Comunist al lui Ghenadi Ziuganov i se permite să organizeze pe 22 aprilie mitinguri lângă Mausoleul lui Lenin, să înmâneze carnete de partid noilor recruți și să lege cravate de pionieri la gâtul unor copii. Și pentru că Ziuganov susține cauza „adunării pământurilor rusești”, acesta a putut delira nestingherit, fără prea mari consecințe pentru el. În cuvântarea sa din acest an, liderul comuniștilor ruși l-a comparat pe Lenin cu Hristos și a spus că Uniunea Sovietică – proiectul sublim al lui Lenin și Stalin – a fost ca o „împărăție a lui Dumnezeu”.

După acest aprilie nebunatic, crud și delirant, în care a trebuit să schimbe costumele, devenind din creștin iconodul un comunist fervent, Vladimir Voronin va reintra în normalitate. Adică va contribui la integrarea noastră în Europa.