Preţul petrolului ar putea creşte din nou după noile atacuri din Strâmtoarea Ormuz şi Arabia Saudită

Noi atacuri asupra Arabiei Saudite şi asupra navelor din Golf au pus, duminică, la încercare nervii în Orientul Mijlociu. Un atac asupra unui oleoduct saudit şi avansul rebelilor Houthi din Yemen ameninţă să agraveze perturbările aprovizionării globale cu energie provocate de război. Comercianţii de petrol se aşteptau ca preţurile să crească din nou la redeschiderea pieţelor, luni, după evenimentele din weekend, care pun în pericol aprovizionarea din partea celui mai mare exportator mondial, Arabia Saudită.

Autoritatea britanică pentru securitate maritimă a anunţat că o navă a fost lovită de un proiectil duminică, în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz. Impactul a provocat un incendiu şi a obligat echipajul să evacueze nava.

Iranul a anunţat, la rândul său, că o persoană a fost ucisă, iar patru membri ai echipajului au fost răniţi la bordul unei nave comerciale iraniene lovite în largul coastelor sale.

În Arabia Saudită au fost difuzate imagini cu pagubele produse unor locuinţe şi unei moschei în urma unui presupus atac transfrontalier al grupării Houthi, în provincia Jazan, din sudul ţării. Gruparea Houthi a afirmat separat că a lovit o bază militară saudită într-o provincie învecinată.

Oraşele din sudul Arabiei Saudite au fost supuse unor alerte regulate încă de saptămâna trecută. Situaţia a culminat vineri cu atacuri cu drone, care au avariat conducta de 1.200 de kilometri ce traversează Peninsula Arabică de la est la vest. Aceasta a servit drept rută principală pentru aprovizionarea globală cu petrol din Orientul Mijlociu, ocolind Strâmtoarea Ormuz.

În aceeaşi zi, gruparea Houthi a capturat Insula Perim, situată în mijlocul strâmtorii Bab El-Mandeb, cunoscută şi sub numele de „Poarta Lacrimilor”. Insula controlează practic intrarea în Marea Roşie.

PREŢUL MOTORINEI DIN SUA ATINGE UN NOU RECORD

Preţurile petrolului au depăşit pragul de 100 de dolari pe baril săptămâna trecută, pentru prima dată din iulie.

Preţul de vânzare cu amănuntul al motorinei din Statele Unite, o chestiune sensibilă din punct de vedere politic, a crescut duminică la un nou maxim istoric, depăşind 6,20 dolari pe galon.

Comercianţii şi cumpărătorii de petrol saudit au declarat duminică că Riadul dispune de rezerve de petrol în portul Yanbu, de la Marea Roşie, pentru a menţine exporturile doar timp de cinci până la şapte zile, în cazul în care conducta lovită vineri rămâne închisă.

După acest interval, până la 4% din aprovizionarea mondială cu petrol ar putea fi pusă în pericol. Această cantitate s-ar adăuga milioanelor de barili pe zi deja pierdute din cauza întreruperii traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Arabia Saudită nu a oferit detalii complete cu privire la amploarea pagubelor suferite de conductă şi nici nu a precizat cât timp aceasta va rămâne scoasă din funcţiune. Sursele consultate au oferit estimări contradictorii privind timpul necesar pentru repararea acesteia, de la câteva zile la câteva săptămâni. Imaginile din satelit au arătat coloane uriaşe de fum provenind din locaţii situate de-a lungul conductei.

DISCUŢIILE DIN OMAN AU FOST AMÂNATE

După o lună august liniştită, în care fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu au început să se restabilească treptat, ultimele două săptămâni au fost marcate de o escaladare constantă a războiului pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat în urmă cu şase luni. Nu au mai avut loc negocieri de pace de când un acord provizoriu din iunie s-a prăbuşit după câteva săptămâni.

Într-o iniţiativă diplomatică rară, oficialii iranieni au declarat că urmau să participe luni la o întâlnire cu statele arabe din Golf, în Oman, pentru a prezenta un acord despre care susţin că a fost încheiat cu Omanul. Documentul vizează reglementarea viitoarelor rute maritime prin strâmtoare.

Însă ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr Albusaidi, a anunţat duminică seara că întâlnirea regională a fost amânată „în interesul consensului”.

„Rămânem angajaţi în promovarea unui dialog care să susţină stabilitatea şi cooperarea durabilă în regiunea noastră”, a scris el.

Un oficial al Ministerului Afacerilor Externe iranian a afirmat duminică seara că întâlnirea din Oman a fost amânată la cererea unor ţări din regiune, printr-o decizie luată de comun acord de Teheran şi Muscat. Oficialul a precizat că Iranul se va coordona cu Omanul pentru a stabili o dată potrivită pentru desfăşurarea reuniunii.

Irakul anunţase că va trimite o delegaţie, iar un oficial din Golf declarase că Arabia Saudită şi Qatarul vor fi reprezentate de miniştrii lor de externe.

Un oficial iranian de rang înalt declarase sâmbătă că, în cadrul reuniunii, reprezentanţii urmau să discute despre Strâmtoarea Ormuz şi alte chestiuni. El a adăugat însă că probabil nu se va ajunge la un acord semnat privind redeschiderea strâmtorii.

Bahreinul a declarat că nu se va întâlni cu niciun reprezentant iranian.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, a afirmat că, indiferent de acordul cu Omanul, Iranul nu va redeschide strâmtoarea până când Statele Unite nu vor satisface cererile Teheranului.

O NOUĂ DILEMĂ PENTRU WASHINGTON

Până în prezent, SUA nu au reuşit să atingă obiectivele stabilite de preşedintele Donald Trump atunci când a lansat „Operaţiunea Epic Fury”, în februarie: să pună capăt programului nuclear al Iranului, să-l împiedice să-şi atace vecinii şi să creeze condiţiile necesare pentru ca poporul său să-şi răstoarne conducătorii.

Iranul, care a rezistat ofensivei superputerii mondiale în ciuda pierderilor militare şi economice, speră să iasă mai puternic decât înainte de război. Printre noile sale avantaje s-ar putea număra şi posibilitatea de a percepe taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea.

Atacurile asupra Arabiei Saudite şi avansul grupării Houthi în Yemen pun o nouă dilemă pentru Washington. Statele Unite doresc să-şi susţină aliaţii saudiţi şi să protejeze transportul maritim, dar ezită să se implice într-un război pe un alt front. Atacurile houthi au pus, de asemenea, statele din Golf în faţa unei alegeri dificile: să accepte dificultăţile economice tot mai mari sau să colaboreze cu Iranul.

Houthi, luptători de munte care au capturat capitala Yemenului în 2014, se luptă cu o coaliţie condusă de Arabia Saudită de mai bine de un deceniu. Ei s-au ţinut, în mare parte, departe de războiul mai amplu din Orientul Mijlociu până în ultimele săptămâni. Avansul lor de-a lungul coastei Mării Roşii face parte din cea mai mare ofensivă din Yemen din ultimii ani.

Statele Unite au bombardat gruparea Houthi timp de două luni în 2025, dar Trump a oprit acea campanie după ce a anunţat că gruparea îşi retrăsese ameninţarea de a ataca navele din Marea Roşie.

Trei surse au declarat că liderul de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, l-a sunat joi pe Trump pentru a solicita ajutor militar în lupta împotriva grupării Houthi. Deocamdată, i s-a oferit doar sprijin în materie de informaţii.

Trump a recunoscut sâmbătă că a vorbit cu prinţul moştenitor şi a afirmat că şi gruparea Houthi a contactat telefonic administraţia americană, solicitând Washingtonului să nu se implice în războiul din Yemen.