Avocatul Igor Popa COMENTEAZĂ decizia motivată emisă de Curtea de Apel în DOSARUL lui Filat

Avocatul Igor Popa comentează decizia motivată emisă de magistraţii de la Curtea de Apel în dosarul lui Vlad Filat într-o postare video pe Facebook.

Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe, care prevede că Vlad Filat va sta în pușcărie nouă ani, dar a micșorat suma mitei incriminată fostului premier.

„Decizia Curții de Apel este ilegală, deoarece pune la bază probe neconcludente și nepertinente”, a declarat Popa pe pagina de facebook Popa şi Asociaţii, anunțând că va ataca deciziile magistraților în dosarul Filat la CEDO.

Igor Popa:
„Ca urmare a analizei Deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 în privinţa lui Vlad Filat, concluzionăm că este ilegală, absolut incompetent scrisă, nemotivată, pune la bază probe neconcludente şi nepertinente.

Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău:

1. operează cu probe neutile care nu corespund adevărului,
2. oferă interpretări extensive defavorabile și deviază de la textul legii penale,
3. aplică acte normative care nu sunt în vigoare la momentul luării deciziei,
4. pune în evidență probe neutile,
5. nu s-a expus asupra tuturor aspectelor invocate de către avocaţi.

Noi, avocaţii, am declarat de nenumărate ori că sentinţa Judecătoria Buiucani este ilegală. Acest lucru îl constată şi Curtea de Apel, într-o anumită parte. Magistrații de la Apel consideră că Judecătoria Buiucani nu a respectat anumite prevederi ale legii, dispunând abuziv confiscarea bunurilor lui Vlad Filat în proporție de circa 320 de milioane de lei.
Curtea de Apel a anulat parțial sentința Judecătoriei Buiucani. Chiar și în acest caz, având posibilitatea de a exclude anumite erori admise de către instanța de fond, instanța de apel a admis și mai multe abateri.

În opinia noastră, există o legătură logică între termenul examinării cauzei în instanțe și calitatea actului de justiție. Graba magistraților în soluționarea acestei cauze penale (doar 11 ședințe în apel) a dus la admiterea unui ansamblu de erori și devieri de la cadrul normativ.

Reiterăm că decizia instanței de apel este abuzivă, denotă o lipsă de competență profesională din partea magistraților și o lipsă de responsabilitate la luarea unei asemenea decizii importante în această cauză penală. Aceste afirmații își găsesc fundamentarea în mai multe momente constatate pe baza deciziei, și anume:
Instanța de apel operează cu neadevăruri, falsuri, pe care le-a inclus în decizie. În conținutul deciziei motivate se indică că martorul Frunze a făcut declarații în ședința instanței de apel. În realitate, acest martor nu a fost citat și nu a făcut careva declarații în apel.

Referitor la alţi martori, în particular la Ilan Şor şi V. Bărbăneagră, deşi nu au fost reaudiaţi de către instanţa de apel, magistraţii au făcut trimitere la declaraţiile acestora. De fapt, judecătorii trebuiau să verifice declaraţiile prin reaudierea dlor.

Se operează cu legi abrogate la momentul adoptării deciziei. De exemplu, se face referire la Legea cu privire la conflictul de interese, însă acest act normativ a fost abrogat cu mai bine de 2 luni până la emiterea deciziei.

Lipsa de motivare și incompetența instanței de apel rezultă și din motivarea neclară, confuză și incoerentă a unor semne importante pentru această cauză penală. De exemplu, Curtea de Apel indică la faptul că presupusa infracțiune de corupere pasivă s-a realizat la începutul lunii aprilie 2013, banal doar că - contractul de cesiune la BEM a fost semnat la 18 martie 2013. A fost ilegal reţinut de către instanţă infracţiunea de corupere pasivă comisă în luna aprilie 2013 într-un scop care a fost epuizat cu mult înainte, adică la 18 martie 2013 odată cu semnarea contractului de cesiune.

În alte concluzii, magistrații de la apel constată că infracțiunea de corupere pasivă nu a fost comisă la începutul lunii aprilie 2013, dar a fost comisă la 6 martie 2013. În alte cazuri se constată data de 18 martie 2013 - ca fiind data de comitere a infracțiunii.

Judecătorii au abuzat de necunoașterea legii penale și au admis interpretări eronate. Astfel, se constată că instanța de fond a aplicat în mod ilegal măsura de siguranță sub formă de confiscare specială - prin referire la art. 106 alin. (2) lit. d) C. pen. al RM - abrogat la data pronunțării sentinței din 27 iunie 2016. Curtea de Apel a admis și alte ilegalități. De exemplu, a aplicat confiscarea extinsă fără temei legal. Odată ce s-a aplicat confiscarea specială pe anumite bunuri, magistraţii nu puteau aplica şi confiscarea extinsă.

Caracterul neveridic al probelor puse la baza condamnării lui Vlad Filat reiese și din alte argumente. De exemplu, pentru a proba scopul infracțiunii de corupere pasivă se indică la declarațiile lui Victor Bodiu, care afirmă că s-a întâlnit cu un oarecare Neumîvachin în luna februarie 2013. Însă, conform răspunsului Departamentului Poliției de Frontieră, prin punctele de trecere controlate de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova în privința lui Neumîvachin, în perioada 01.01.2013-01.11.2016, nu a fost fixată nicio traversare.

La Curtea Supremă de Justiție - avocații vor solicita achitarea deplină a lui Vlad Filat și eliberarea acestuia. Sperăm că magistrații de la instanța supremă vor aprecia corect toate circumstanțele importante și vor oferi o soluție justă și echitabilă. Vrem să credem că instanța supremă va da dovadă de profesionalism și va repara încălcările grave admise de instanțele ierarhic inferioare.

În cazul în care nu se va face dreptate și prin decizia instanței supreme, din numele lui Vlad Filat ne vom adresa la CEDO. Plângerea la CEDO va fi depusă în termenul prevăzut de lege - 6 luni de la pronunțarea Deciziei de către Curtea Supremă de Justiție”.