COP31 începe în Turcia, pe fondul presiunilor războiului și ale cererii de energie

Reprezentanți din aproape 200 de țări se vor reuni luni pe coasta mediteraneeană a Turciei, pentru două săptămâni de negocieri privind clima. Temeri legate de securitatea energetică, generate de război, cererea tot mai mare de energie pentru inteligența artificială și retragerea SUA sporesc presiunea asupra eforturilor de combatere a încălzirii globale.

Războiul dintre SUA și Iran determină țările să caute cu disperare livrări de petrol și să repună în funcțiune centrale pe cărbune. În paralel, extinderea rapidă a inteligenței artificiale (AI) stimulează cererea de electricitate, iar cel mai mare emițător istoric de gaze cu efect de seră din lume evită, pentru al doilea an consecutiv, cooperarea în domeniul climatic.

Toate acestea au creat un context dificil, care ar putea complica eforturile Turciei, gazda COP31, de a obține un acord ferm, potrivit observatorilor. „Este greu să fii optimist”, a declarat John Holdren, profesor de politică de mediu la Universitatea Harvard.

Președinția turcă a COP31 a stabilit ca obiectiv al summitului ONU din acest an electrificarea a peste o treime din economia globală până în 2035, față de aproximativ o cincime în prezent. Națiunilor li se cere să semneze un angajament în sprijinul acestui obiectiv.

Teoretic, un asemenea obiectiv ar putea contribui la reducerea emisiilor care încălzesc planeta. Acest lucru ar presupune accelerarea tranziției globale de la vehicule, cuptoare, cazane, sobe și alte echipamente alimentate cu combustibili fosili, care emit gaze cu efect de seră.

Activiștii pentru climă au criticat însă angajamentul, deoarece acesta nu prevede ca energia electrică suplimentară să provină din surse cu emisii reduse de carbon. Astfel, a apărut o primă dispută privind măsura în care electrificarea, de una singură, ar trebui considerată un progres în domeniul climatic.

O coaliție de țări, între care națiunile insulare din Pacificul de Sud, cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mării, susține în general elaborarea unei foi de parcurs globale mai clare pentru renunțarea la combustibilii fosili. Subiectul este de multă vreme controversat la summituri climatice. Multe țări producătoare de petrol și gaze, inclusiv Arabia Saudită, afirmă că acești combustibili pot continua să reprezinte o parte substanțială a mixului energetic global într-o lume prietenoasă cu clima, dacă sunt însoțiți de tehnologii care reduc sau captează emisiile.

Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, publicat în octombrie, a arătat că lumea este deja pe cale să depășească pragul de 1,5 °C de încălzire față de perioada preindustrială, stabilit la summitul climatic de la Paris din 2015.

Anul 2026 a fost marcat, de asemenea, de o serie de valuri extreme de căldură în Europa de Vest și de prăbușirea unui ghețar în Nepal. Aceasta a provocat o inundație catastrofală, în urma căreia au murit peste 1.450 de persoane, iar mii sunt încă date dispărute.

„Acest an s-a dovedit a fi unul dintre anii cu cele mai multe victime cauzate de dezastrele provocate de schimbările climatice”, a declarat Manjeet Dal, consilier al grupului ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi director pentru Asia de Sud al Climate Analytics.

Războiul din Iran a scos în evidență dependența lumii de combustibilii fosili, la fel ca invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse ulterior exporturilor energetice ale Moscovei. Unii susțin că perturbările provocate de aceste războaie au arătat și avantajele tranziției la surse regenerabile de energie.

Războiul din Iran, ajuns acum în a noua lună, a perturbat grav transporturile de petrol din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz. Prețurile la combustibili au crescut la nivel global, iar guvernele au fost nevoite să caute noi surse de aprovizionare.

Administrația președintelui american Donald Trump a încurajat politici menite să maximizeze producția de petrol, gaze și cărbune, pentru a face față perturbărilor din Orientul Mijlociu. În același timp, Coreea de Sud, India, Thailanda și alte țări asiatice și-au sporit dependența de cărbune sau au luat măsuri pentru a stimula producția de electricitate pe bază de cărbune.

„Mulţi oameni care, anterior, s-ar fi simţit jenaţi să pledeze pentru menţinerea unui nivel foarte ridicat de utilizare a combustibililor fosili, se simt acum îndreptăţiţi să susţină acest punct de vedere”, a declarat Holdren, de la Harvard.

Totodată, utilizarea energiei regenerabile a crescut, impulsionată și de exporturile tot mai mari de tehnologii curate și ieftine din China. Evoluția îi bucură pe susținătorii unor măsuri ambițioase în domeniul climei.

„Războiul a întărit argumentele în favoarea accelerării tranziţiei energetice. Statele Unite reprezintă oarecum o excepţie în această privinţă”, a declarat Andre Correa do Lago, diplomat brazilian care a prezidat COP-ul de anul trecut.

Inteligența artificială (AI) a adus o nouă provocare. Dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii duce la o creștere bruscă a cererii globale de energie și contribuie la majorarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, beneficiile sale se dovedesc irezistibile chiar și pentru grupurile de activiști pentru climă și mediu.

Turcia, gazda COP31, va îndemna guvernele, companiile și alte instituții participante la conferință să semneze un angajament care să stabilească principii pentru dezvoltarea și implementarea durabilă a inteligenței artificiale.

Reprezentanții mediului de afaceri au declarat că își doresc un singur lucru de la COP31: claritate.

„Realizarea obiectivelor nu poate rămâne doar un slogan sau să fie lăsată la latitudinea iniţiativelor voluntare”, a afirmat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ. „COP31 trebuie să transmită semnale politice clare care să ofere companiilor încrederea necesară pentru a investi în electrificare şi în tranziţia energetică mai amplă — şi să transforme nevoile de adaptare în proiecte viabile din punct de vedere financiar.”