TOP-5 valute din spațiul post-sovietic: Cine a fost afectat cel mai puțin

Criza economică din Europa de Est n-a ocolit niciuna dintre fostele republici sovietice. Toate cele 5 valute internaționale care în anul curent se remarcă prin cele mai proaste rezultate sunt monedele fostelor republici sovietice. Despre aceasta se menționează într-un material publicate de „Корреспондент.net”. Jurnaliștii acestuia au încercat să afle de ce se devalorizează monedele țărilor din Europa de Est.

Campioni la capitolul devalorizare:

Hrivna ucraineană – 51 la sută

Rubla rusească – 37 la sută

Rubla belarusă – 34 la sută

Manatul azer – 26 la sută

Leul moldovenesc – 25 la sută

Potrivit publicației, motivele devalorizării bruște a monedelor din aceste țări sunt diferite, însă, totodată există și niște probleme comune. Potrivit lui Vasili Iurcișin, director pentru programele economice la Centrul „Razumkov”, printre motivele crizei care sunt comune pentru întreaga regiune se regăsesc competitivitatea redusă a economiilor fostelor republici sovietice, dependența lor de niște piețe înguste, păstrarea sistemului de economie planificată și dependența sporită de economia Rusiei.

Un rol important pentru declanșarea crizei a avut și reducerea remitențelor, în special, din Rusia care este un fel de Mecca pentru muncitorii migranți din fostul spațiu sovietic.

Deprecierea bruscă a rublei rusești și contractarea economiei Federației Ruse sunt considerate printre motivele principale ale dificultăților cu care se confruntă în prezent fostele republici sovietice. Pe parcursul unui an, rubla s-a și devalorizat cu 37 la sută, rata inflaţiei a ajuns să fie măsurată în două cifre, în 2015, potrivit mai multor estimări, PIB-ul Rusiei se va reduce cu 3-5 la sută, iar nota de solvabilitate a FR deja a coborât la niște cote extrem de reduse.

Astfel, pentru fostele republici sovietice, chiar și în prezent, un șoc valutar care se produce în una dintre acestea înseamnă un șoc similar și pentru toate celelalte. Putem observa totuși că țările depășesc în mod diferit problema devalorizării monedelor.

Deocamdată, cel mai bine reușește să depășească situația Kazahstanul, apropo, în pofida reducerii prețurilor la țiței, fenomen care a afectat această țară într-o măsură mai mică, decât, bunăoară, chiar Rusia. Moldova, modestă, demonstrează și ea o stabilitate relativ bună.

„Moldova are un export modest şi aceasta s-a expus asupra devalorizării. Dar ei au pierdut şi piaţa rusească”, îşi dă cu părerea despre cauzele căderii leului preşedintele Centrului analitic ucrainean, Alexandr Ohrimenko. Embargoul Rusiei la producţia fermierilor moldoveni loveşte dur în economia ţării. Interdicţia de a importa în Rusia alcool moldovenesc este în vigoare din septembrie 2013, iar din iulie 2014 este interzis de a importa fructe, legume şi conserve.

De asemenea, devalorizarea a fost provocată şi de panica din sfera bancară ca urmare a declaraţiilor politicienilor, în urma cărora oamenii au început să-şi retragă masiv banii din bănci. Banca Naţională a Moldovei a fost impusă să introducă administrare specială în unele bănci mari.

Totodată, experţii nu consideră situaţia din Moldova critică. „Economiei moldoveneşti în continuare îi este greu să reziste concurenţei, dar schimbările şi reformele sunt promovate activ, mult mai activ decât în Ucraina”, constată Vasilii Iurcişin.

Actualmente, hrivna ucraineană are cei mai negativi indicatori: căderea drastică a valutei a adus ţara la un pas de default. Devalorizarea în Ucraina are loc din alte motive decât în alte state ex-sovietice. Pe teritoriul ţării are loc un război şi încă în regiunile industriale de est unde a fost concentrată a patra parte a economiei Ucrainei.

Sursa: Forbes Ucraina