INVESTIGATIE SCHEMĂ // Moscova, TRASĂ PE SFOARĂ de găgăuzi
FRAUDĂ // Firma unuia dintre consilierii bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, este implicată în schema de reexport al merelor poloneze sub pavilion moldovenesc
Compania unui consilier al bașcanului din Găgăuzia, Irina Vlah, este implicată în scandaloasa schemă de export al fructelor poloneze în Rusia, în baza unor certificate fitosanitare moldovenești dubioase. Firma a reușit să obțină anularea restricțiilor de export al fructelor pe piața rusească la nicio lună de la fondare, după o vizită în regiune a experților de la „Rosselhoznadzor”.
Prejudicii producătorilor autohtoni
Schema în care au fost implicate două companii din dreapta Nistrului și mai multe firme din regiunea transnistreană (unele dintre ele fictive – n.r.) a determinat Federația Rusă să schimbe regulile de import al fructelor din R. Moldova, noile cerințe implicând costuri mai mari pentru exportatorii moldoveni.
De asemenea, utilizarea pavilionului moldovenesc pentru exportul merelor și perelor poloneze a adus prejudicii mari producătorilor moldoveni, nevoiți să-și reducă prețurile la marfă pentru a putea concura cu cele cu acte „falsificate”. Prejudiciul, spun agricultorii, se ridică la peste 80 de milioane de lei.
În plin proces de fraudare a certificatelor fitosanitare moldovenești, ofițerii CNA au reținut un șef de direcție din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), acuzat că ar fi pus la cale schema. În perioada în care acesta se afla în izolatorul CNA, eliberarea certificatelor fitosanitare moldovenești pentru merele și perele poloneze însă nu a încetat.
Vizita „productivă”
Compania „Oguz-agroprom” este printre primele firmei moldovenești scoase de către autoritățile fitosanitare rusești de sub embargoul impus R. Moldova în 2014, în preajma semnării Acordului de asociere cu UE.
Pe 30 mai 2015, la doar o lună și jumătate după ce Irina Vlah a preluat mandatul de bașcan al Găgăuziei, o delegație de experți din cadrul temutei Agenții fitosanitare rusești „Rosselhoznadzor” a întreprins o vizită de documentare în autonomia filorusă din R. Moldova în vederea reluării exportului de fructe din regiune.
La acea întâlnire, printre alți demnitari și funcționari locali, a participat și consilierul pe probleme economice al bașcanului, Serghei Mihalciuc, a cărui soție, Natalia, cu doar o lună și jumătate mai devreme, pe 13 aprilie, a înregistrat o nouă companie, specializată în cultivarea și transportarea fructelor, „Oguz-agroprom”. Firma, fără niciun fel de experiență de muncă și fără producție proprie, a fost îndată inclusă în lista companiilor cu drept de export al fructelor pe piața rusească, alături de alte șapte companii din regiune.
Potrivit informațiilor oficiale, „Oguz-agroprom” nu deține livezi de fructe. Criteriul în baza căruia s-a decis scoaterea companiei de sub embargoul rusesc a fost faptul că aceasta ar deține un depozit.
Certificate pe bandă rulantă, de sărbători
Pe tot parcursul anului trecut, compania lui Mihalciuc a obținut peste o sută de certificate fitosanitare în baza cărora a exportat fructe în Federația Rusă, prin Belarus. Volumul de exporturi a crescut însă considerabil în ultimele zile ale anului 2015 și în ianuarie 2016.
Potrivit registrelor oficiului ANSA din Drochia, numai în perioada 4-20 ianuarie curent, firma a obținut 67 de certificate fitosanitare de export a peste 1 300 de tone de mere în Belarus.
„Compania s-a adresat la noi după certificate fitosanitare pentru export doar în ianuarie și februarie. Nu am mai avut treabă cu ei mai înainte și nici după asta. Au venit și au spus că au recoltă în Drochia. Noi am mers și am verificat depozitul, am prelevat probe, am verificat mașinile încărcate și atât”, susține șeful Secției sănătatea plantelor din cadrul subdiviziunii ANSA din Drochia, Eugen Grigoraș.
Totuși, datele obținute de Ziarul NAȚIONAL de la Serviciul Vamal arată că această companie nu a exportat niciun camion de mere în această perioadă.
Mai mult de atât, de la începutul acestui an și până în prezent, „Oguz-agroprom” nu a obținut niciun certificat CT-1, necesar pentru orice export de marfă în spațiul CSI.
„Ce motiv aveam să refuz?”
Inspectorul care a semnat toate certificatele fitosanitare eliberate companiei în ianuarie 2016, Leonid Donos, ne-a declarat că nu i s-a părut nimic dubios în activitatea firmei.
„Am văzut merele în depozit. Ei au prezentat toate documentele necesare, eu ce motiv aveam să refuz eliberarea certificatelor fitosanitare?”, se întreabă inspectorul, căruia nu i s-a părut dubios faptul că o parte din marfă urmează a fi transportată cu camioane care au numere de înmatriculare poloneze.
Șeful lui Donos afirmă că nu a știut nimic despre faptul că merele „Oguz-agroprom” nu au trecut hotarul moldovenesc. „Noi nu suntem informați de cei de la Vamă. Poate s-au răzgândit”, încearcă el să găsească o explicație.
Când îl informăm că totuși loturile de mere certificate de ANSA au ajuns în Belarus, Eugen Grigoraș strânge din umeri.
Pe 22 ianuarie, „Rosselhoznadzor” a publicat pe pagina sa oficială un comunicat de presă în care informează despre un lot de pere importate de „Oguz-agroprom” în privința cărora există suspiciuni că nu ar fi de producție moldovenească.
Proiectul grandios, cu același nume
Surse din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar și din cadrul ANSA afirmă că scoaterea companiei „Oguz-agroprom” și a altor firme din Găgăuzia din lista de interdicție a „Rosselhoznadzor” s-a făcut cu implicarea unui controversat businessman din Rusia, originar din Găgăuzia, Iuri Iakubov, pe care Irina Vlah și l-a luat consilier pe probleme economice externe încă din primele zile de mandat.
Iakubov, care a finanțat organizarea scandalosului referendum din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, pentru determinarea vectorului politicii externe a R. Moldova, dar și campania electorală a Irinei Vlah, este coleg cu Mihalciuc, desfășurându-și activitatea pe principii de voluntariat.
În noiembrie 2015, în cadrul unui forum investițional organizat de autoritățile din Găgăuzia, Iakubov a prezentat un proiect de construcție a unui centru logistic unic, la periferia Moscovei, pentru toți producătorii de fructe, legume și carne din Găgăuzia și alte regiuni ale R. Moldova care vor dori să exporte produse în Federația Rusă.
„Centrul va cuprinde linii de sortare, frigidere, hale de vânzare și săli de expoziții. Tot de ce au nevoie agricultorii din R. Moldova pentru a putea pătrunde mai ușor pe piața rusească”, a anunțat cu entuziasm proiectul colegului său, Serghei Mihalciuc.
Întâmplător sau nu, dar viitorul centru logistic, pentru care Iakubov estimează că va cheltui peste 22 de milioane de dolari, bani proprii sau pe care îi va împrumuta, se va numi „Oguz-market”. La începutul acestui an, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat că lucrările de construcție a centrului au și început.
I-am scris lui Iakubov pe pagina sa de facebook pentru a-l ruga să comenteze acuzațiile, dar deocamdată nu am primit un răspuns.
„M-am săturat de această istorie”
Contactat de Ziarul NAȚIONAL, Mihalciuc confirmă că firma „Oguz-agroprom” aparține familiei sale, dar susține că aceasta nu a fost implicată în schema de reexport al fructelor poloneze cu etichete moldovenești.
„Noi nu am mai exportat fructe din 17 decembrie 2015, de atunci nu am mai solicitat niciun certificat fitosanitar. M-am săturat de această istorie. Ar fi bine ca ANSA să se clarifice ce s-a întâmplat, noi le-am explicat că nu am avut nicio treabă cu asta”, ne răspunde pe un ton vioi Mihalciuc.
Întrebat cum a fost posibil ca firma fondată de soția sa să obțină drept de export pe piața rusească la doar o lună și jumătate de la fondare, Mihalciuc ne răspunde: „Pot să vă asigur că asta nu are nicio legătură cu faptul că eu sunt consilier al bașcanului. Noi am depus cerere și am fost acceptați. Viața trece și lucrurile se schimbă. Noi am făcut investiții, aveam contracte plătite în avans pentru marfă. Deocamdată, nu avem propria marfă, dar intenționăm să investim în producere. Planificăm să construim un frigider”, ne-a explicat el.
Mihalciuc neagă și faptul că ar fi fost ajutat de către Iakubov la obținerea accesului pe piața rusească.
„Domnul Iakubov a ajutat pe mulți, ajută Găgăuzia. Pe mine însă nu m-a ajutat. Noi am depus cerere și am fost acceptați. Cât privește coincidența de denumire a companiilor noastre, pot să vă spun că „oguz” este un cuvânt scump poporului găgăuz. Iată și toată explicația”, ne-a mai spus el. Precizăm că mai multe companii din R. Moldova care au în denumire cuvântul „oguz” au fost fondate tot de soția lui Mihalciuc.
A exportat de cinci ori mai mult decât produce R. Moldova în trei ani
„Oguz-agroprom” și „Fructimpex Grup” sunt singurele companii aflate sub jurisdicția autorităților moldovenești implicate în schema de export al merelor și perelor poloneze în baza actelor fitosanitare moldovenești.
Ultima, fondată de un oarecare Gheorghe Pungă și cu adresă juridică în Dubăsari, doar în perioada 26 ianuarie - 1 februarie curent a obținut 66 de certificate fitosanitare pentru exportul a peste 1 800 de tone de pere.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015, în R. Moldova nu au fost recoltate cantități semnificative de pere, în 2014 - recolta a fost de 61,8 tone, iar în 2013 - de 261 de tone.
Astfel, în ultimii trei ani, în R. Moldova s-au recoltat de cinci ori mai puține pere decât a exportat în doar o săptămână această companie, fondată tot în aprilie 2015.
Grigore Ursu, inspectorul fitosanitar din Ialoveni care a eliberat certificatele fitosanitare pentru perele de la „Fructimpex-Grup”, recunoaște că a bănuit că aceste fructe nu sunt din R. Moldova, dar nu a putut face nimic, pentru că firma a prezentat acte de proveniență a mărfii care demonstrau că perele sunt moldovenești.
„Noi avem competențe limitate. Ulterior, directorul ANSA ne-a spus că la începutul acestui an din R. Moldova în Belarus au fost exportate 13 mii de tone de pere. E clar că atâtea pere nu aveau cum să fie produse la noi”, afirmă el.
La fel ca și în cazul „Oguz-agroprom”, „Fructimpex-Grup” nu a scos în ianuarie 2016 niciun camion cu mere sau pere de pe teritoriul R. Moldova. În certificatele fitosanitare eliberate companiei figurează camioane cu numere de înmatriculare poloneze sau belaruse.
Un țap ispășitor?
Pe 26 ianuarie curent, ofițerii CNA au descins în biroul șefului Direcției protecția și sănătatea plantelor din cadrul ANSA, Alexandru Ciobanu, pe care l-au reținut pentru implicare în schema de eliberare a certificatelor fitosanitare utilizate pentru a reexporta marfă de altă origine, camuflată în marfă autohtonă.
Astăzi, Ciobanu este singurul învinuit pentru eliberarea certificatelor fitosanitare pentru merele și perele poloneze. Asta chiar dacă, după arestarea sa, eliberarea certificatelor a continuat. Numai „Fructimpex-Grup”a obținut în perioada 26 ianuarie - 4 februarie 111 certificate fitosanitare.
În total, de la sfârșitul lunii decembrie 2015 și până în februarie 2016, au fost eliberate circa două mii de certificate fitosanitare. Acum, ofițerii CNA care investighează cazul le analizează, urmând să verifice circumstanțele în care au fost eliberate și dacă produsele au trecut frontiera de stat, ne-a comunicat ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi. Potrivit ei, în dosar mai figurează trei bănuiți.
Șeful ANSA a știut de nereguli
Ciobanu își declină orice atribuție la eliberarea certificatelor fitosanitare. El susține că, dimpotrivă, a încercat să blocheze schema după ce a fost informat despre un lot mare de pere cu acte moldovenești care ar fi ajuns în vama din Belarus.
„Cantitatea mare de pere mi-a dat de bănuit, pentru că eu știu că R. Moldova nu produce și nu exportă de regulă astfel de fructe. Atunci am cerut blocarea camioanelor și l-am anunțat pe directorul interimar al ANSA, Grigore Porcescu. Camioanele au stat în vama din Belarus din 4 și până pe 13 ianuarie. Ulterior, marfa a fost lăsată să intre. Domnul Porcescu mi-a cerut să nu mă bag”, afirmă Ciobanu.
Fostul director al ANSA confirmă: „Da, domnul Ciobanu mi-a semnalat că există niște nereguli. Dar noi avem mereu nereguli în perioada în care au loc exporturile cele mai mari. Atunci el a stopat niște camioane. Zicea că sunt probleme. În același timp, mă sunau de la ambasadă și de la Ministerul Agriculturii și mă întrebau de ce stau camioanele. Ce trebuia să fac? Nu aveam de unde să știu ce se întâmplă. Totul a ieșit la iveală la sfârșitul lunii, când au venit dările de seamă și a devenit clar că ceva nu a fost curat”, ne-a declarat el.
Porcescu ne recomandă să nu mai revenim la subiect, pentru că dacă jurnaliștii vor continua să sape, rușii vor sista cu totul exporturile din R. Moldova.
De ce „Rosselhoznadzor” iartă firmele-delicvente?
Urmare a acestei scheme de export a fructelor europene cu acte fitosanitare falsificate, Federația Rusă a interzis, din 14 martie, importul fructelor moldovenești prin teritoriul Belarus. De atunci, agricultorii din R. Moldova care vor să-și vândă merele pe piața rusească o pot face doar importând direct produsele prin punctele de control situate în regiunile Belgorod, Kursk și Briansk, în baza certificatele fitosanitare moldovenești emise pe numele unor destinatari înregistrați pe teritoriul Rusiei.
Chiar dacă au constatat că cele două firme din dreapta Nistrului și alte câteva din regiunea transnistreană (unele dintre ele fantomă – n.r.) au trișat, exportând mere și pere poloneze cu acte moldovenești, niciuna dintre companiile implicate nu a fost sancționată. Potrivit lui Porcescu, prerogativa le aparține celor de la „Rosselhoznadzor”. Ziarul NAȚIONAL a expediat o solicitare instituției din Rusia, dar nu am primit deocamdată un răspuns.
Alexandru Slusari, președintele Asociației „UniAgroProtect”:
„Modificările ne-au afectat esențial. Aici nu e vorba doar despre corupție, ci de înaltă trădare pentru că polonezii sunt principalii noștri concurenți pe piața rusească, la mere. Din cauza acestor scheme, producătorii din R. Moldova au trebuit să-și reducă prețul de export al merelor. Merele poloneze sunt mult mai ieftine, așa că au scăzut cu vreo doi lei și merele noastre. Dacă calculăm că în această perioadă au fost exportate vreo 40 de mii de tone de mere, apoi prejudiciul este de circa 80 de milioane de lei. Despre această schemă au știut toți din conducerea ANSA.
Nu cred că Ciobanu putea să scoată singur 2 000 de certificate fitosanitare, mai ales că se duce o evidență strictă a acestor acte. Au știut și cei de la vamă. Sper că noua conducere de la ANSA să se clarifice pe acest caz”.
Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei:
„Știu despre faptul că această companie a fost inclusă în lista celor care au drept de export în Rusia, dar pot să vă asigur că nu am niciun merit în asta. Toate companiile din Găgăuzia care au depus cereri pentru a obține dreptul de export pe piața rusească au fost acceptate de partenerii ruși. Până la acest moment, 23 de companii din regiune se află în această listă. Includerea firmei „Oguz-agroprom” nu are nicio legătură cu faptul că domnul Mihalciuc este consilierul meu.
Cât privește implicarea firmei în reexportarea merelor poloneze, dacă acest lucru ar fi adevărat, compania ar fi trebui să primească interdicție de export. Din câte știu eu, acest lucru nu s-a întâmplat”.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Un muncitor a căzut în groapa șantierului, la Ciocana
Intenționa să ajungă în Europa, tranzitând ilegal Republica Moldova: Un ucrainean a fost reținut de către polițiștii de frontieră
Profirie Skramtai, un cunoscut dirijor din R. Moldova și fost conducător al Corului „Doina”, s-a stins din viață în Lituania