Falșii experți alimentează refuzul vaccinării, avertizează specialiștii la congresul UMFCD

Peste 11.000 de participanți, sute de specialiști din România și din străinătate, studenți, sesiuni științifice și mese rotunde pe zeci de teme: acestea sunt reperele ediției a XIV-a a Congresului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD), desfășurat în perioada 22–24 octombrie, la Palatul Parlamentului.

Una dintre întâlnirile importante ale ediției din acest an a fost dedicată unui subiect care ne privește pe toți: vaccinarea.

În cadrul congresului, UMFCD a găzduit masa rotundă „Facilităm dialogul pentru îmbunătățirea prevenției infecțiilor respiratorii”, organizată împreună cu European Scientific Working Group on Influenza (ESWI). Inițiativa anuală a ajuns la a treia ediție, după întâlnirile organizate la Praga în 2024 și la Viena în 2025, reunind cercetători, clinicieni și factori de decizie.

Discuția a fost moderată de prof. univ. dr. Simona Ruță, prorector pentru cercetare științifică al UMFCD, și de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate a Senatului României. În deschidere, rectorul UMFCD, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a subliniat că gripa și virusurile respiratorii continuă să reprezinte o provocare pentru sistemele de sănătate din Europa. Infecțiile pot avea forme deosebit de severe în cazul vârstnicilor și al pacienților cu boli cronice, provocând spitalizări și presiune suplimentară asupra sistemului medical.

„Pentru universitatea noastră, găzduirea unor astfel de întâlniri este o parte importantă a misiunii noastre: la aceeași masă se împărtășesc cunoștințe, apar idei noi și se construiește cooperarea între profesioniști, cercetători, instituții publice și decidenți. Reunind experți din țări diferite, facilităm schimbul de bune practici și creăm o legătură între știință, îngrijire și politici publice. Cunoașterea științifică singură nu este suficientă: trebuie să ne asigurăm că ea se traduce în politici eficiente și ajunge la oamenii care au cea mai mare nevoie de ea”, a zis prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD.

La discuții au participat, alături de specialiști români, și invitați internaționali: prof. dr. Roman Prymula, profesor de epidemiologie la Universitatea Charles din Praga și fost ministru al Sănătății în Cehia; dr. Stefania Maggi, director de cercetare în domeniul îmbătrânirii la Institutul de Neuroștiințe al Consiliului Național de Cercetare al Italiei, la Padova, și epidemiolog geriatru; dr. George Kassianos, medic de familie și responsabil național pentru imunizare în cadrul Royal College of General Practitioners din Marea Britanie; precum și Greet Hendrickx, coordonator al echipei de cercetare Vaccine Confidence, Communication and Education la Vaccinopolis, Universitatea din Antwerp, și reprezentantă a Adult Immunisation Board.

Prof. dr. Roman Prymula a prezentat contextul și obiectivele meselor rotunde ESWI, organizate anual pentru a apropia cercetătorii de factorii de decizie în dezbaterile despre prevenirea și vaccinarea împotriva infecțiilor respiratorii. Sănătatea publică rămâne o responsabilitate comună a oamenilor de știință, medicilor, universităților și decidenților.

Vaccinarea antigripală poate proteja persoanele cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare. De asemenea, poate contribui la limitarea rezistenței la antimicrobiene, prin reducerea prescrierii necorespunzătoare a antibioticelor în cazul infecțiilor, și poate diminua povara economică asupra sistemelor de sănătate, prin evitarea spitalizărilor pentru infecții respiratorii. Rezistența la antimicrobiene este, de altfel, tema mai multor sesiuni din cadrul congresului.

„Cele mai bune studii arată că vaccinarea reduce severitatea bolii și complicațiile. Analize sistematice și meta-analize publicate în ultimii ani arată că vaccinarea antigripală reduce riscul de complicații la persoanele cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală rămâne foarte scăzută”, a zis dr. Stefania Maggi, director de cercetare, Consiliul Național de Cercetare al Italiei (CNR), Padova.

Subiectele discutate au pornit de la o realitate evidențiată de date: România se află adesea în fruntea statisticilor europene privind bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Specialiștii spun că situația poate fi schimbată, în condițiile în care țara se confruntă cu scăderi persistente ale acoperirii vaccinale pentru toate vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare.

Rujeola. În 2024, România a raportat cel mai mare număr de cazuri din Regiunea Europeană a OMS: 30.692, într-un an în care regiunea a atins cel mai ridicat nivel din 1997. În 2025, numărul cazurilor a scăzut la 4.198, însă țara noastră a înregistrat în continuare aproximativ 55% din totalul cazurilor din Uniunea Europeană. (sursa: OMS, UNICEF)

Gripa. La începutul lunii ianuarie, în sezonul 2025–2026, cazurile de gripă clinică erau de 3,8 ori mai numeroase decât media ultimelor cinci sezoane. Până în aceeași perioadă, aproximativ 1,27 milioane de persoane se vaccinaseră antigripal, un nivel mult sub cel necesar pentru protejarea reală a grupelor vulnerabile. (sursa: raport INSP)

Experții au prezentat și experiența altor state, abordând povara gripei în Europa, prevenirea infecției cu VSR la vârstnici și modele de bune practici din țările care au creat consilii dedicate imunizării adulților.

Mesajul comun a fost că prevenția trebuie să se desfășoare pe tot parcursul vieții adulte. Pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și se confruntă cu boli cronice, protecția împotriva infecțiilor cu urmări grave devine tot mai importantă. Vaccinarea reprezintă doar o parte a răspunsului: programele eficiente de prevenție presupun și comunicare clară, acces la servicii medicale și implicarea activă a profesioniștilor din sănătate. România dispune de un mecanism extrem de eficient de compensare pentru o serie de vaccinuri recomandate grupelor cu risc.

Discuțiile din cadrul mesei rotunde au evidențiat nevoia unui dialog între mediul academic și legiuitori, precum și importanța comunicării constante privind siguranța vaccinurilor.

„Cred că este un moment bun ca mediul academic și legiuitorii să lucreze împreună pentru a găsi modalitatea de a crește rata de vaccinare, care în acest moment este scăzută. Trebuie să subliniem din nou, din când în când, că vaccinurile sunt sigure. Este unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le spunem: nu sunt deloc periculoase”, a zis prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Experții au concluzionat că vaccinarea, de una singură, nu este suficientă. Relația cu comunitatea contează, iar măsurile trebuie integrate într-un sistem unitar, cu implicarea mai multor sectoare, niveluri și părți interesate.

„Avem nevoie de educație timpurie pentru știință, ca fiecare dintre noi să poată contracara expunerea din ce în ce mai frecventă la dezinformare. Acum există o răspândire rapidă a informațiilor false pe rețele sociale, sunt promovați falși experți, proliferează grupuri online anti-vaccinare. Toate acestea induc confuzie privind siguranța vaccinurilor și utilitatea lor, contribuind la refuzul vaccinării și la creșterea ezitării față de vaccinare , menținând ratele scăzute de vaccinare”, a zis prof. univ. dr. Simona Ruță, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul de Virusologie Ștefan S Nicolau al Academie Române.

„Am auzit astăzi voci diferite, dar toate au fost în favoarea vaccinării. Pentru ca oamenii să se vaccineze, avem nevoie de informare, de încredere în vaccinuri, de educație pentru sănătate și de medici și profesioniști care să-și facă auzită vocea, inclusiv pe rețelele sociale, acolo unde se află pacienții noștri. Avem nevoie de o singură voce, de un mesaj consolidat în favoarea vaccinării”, a zis prof. dr. Oana Săndulescu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

În dezbatere au intervenit epidemiologi și infecționiști, dar și reprezentanți ai medicinei de familie și ai pacienților: prof. dr. Adriana Pistol, președintele Societății Romane de epidemiologie; prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, medic infecționist și președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România; prof. dr. Valeriu Gheorghiță, medic infectionist și fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19; prof. dr. Anca Streinu-Cercel, medic primar infecționist la UMFCD și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”; conf. dr. Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România; dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov; dr. Aurora Stănescu, coordonatorul Programului Național de Imunizare; Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC); Silvia Burcea, de la Asociația Salvați Copiii, precum și reprezentanți ai studenților.

Vaccinarea a fost abordată și în alte sesiuni ale congresului UMFCD. Medicii au discutat, printre altele, cum își pot proteja prin vaccinare pacienții cu boli cronice, afecțiuni cardiovasculare și pneumologice, diabet sau cancer.

Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București se desfășoară în perioada 22–24 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului. Evenimentul reunește peste 11.000 de participanți și specialiști din țară și din străinătate, într-un program interdisciplinar.

European Scientific Working Group on Influenza este o organizație europeană non-profit, formată din experți independenți și înființată la începutul anilor ’90. Organizația organizează o dată la doi ani cea mai mare conferință științifică europeană dedicată gripei și altor virusuri respiratorii, precum și mese rotunde anuale în statele membre ale Uniunii Europene.