De ce depinde Ucraina atât de mult de Starlink și poate Europa să umple golul?

Ucraina are nevoie urgentă de un nou serviciu de internet prin satelit, însă, deocamdată, nu există o alternativă rapidă și fiabilă la rețeaua Starlink a lui Elon Musk.

Încetinirea bruscă a serviciului în Ucraina, săptămâna trecută, a afectat capacitatea Kievului de a se apăra de atacurile rusești. Situația a arătat cât de vulnerabilă poate fi țara și a sporit considerabil urgența cu care Europa încearcă să-și dezvolte propria rețea de sateliți, de nivel militar.

Există câteva alternative, dar toate sunt în urma Starlink, cea mai mare constelație de sateliți din lume.

OneWeb, serviciul de internet al companiei franceze Eutelsat, este principala alternativă, însă are doar aproximativ 600 de sateliți activi, față de cei peste 10.000 ai Starlink.

Uniunea Europeană lucrează la o nouă rețea care să rivalizeze cu Starlink, Iris², dar aceasta nu va deveni operațională înainte de 2029.

Pentru trupele ucrainene de pe teren, dintre care câteva au vorbit sub protecția anonimatului, o conexiune fiabilă poate face diferența dintre viață și moarte.

„Doamne ferește să-l închidă complet, ar fi o catastrofă absolută”, a spus unul dintre militari. „Nu-mi pasă deloc cât costă o alternativă, când viețile noastre sunt în joc.”

Deocamdată, cea mai bună soluție pentru Ucraina ar fi să se alăture Govsatcom, rețeaua UE de partajare a capacităților satelitare. Aceasta nu poate fi însă folosită în operațiuni de război, precum controlarea dronelor.

Starlink și serviciul său de nivel militar, Starshield, aparțin companiei SpaceX a lui Elon Musk și domină de ani buni piața mondială a comunicațiilor prin satelit.

Ucraina se bazează pe Starlink pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, iar pe Starshield pentru scopuri militare, precum războiul cu drone. Rețeaua oferă o conexiune rapidă, în timp real, esențială pentru apărare și interceptarea atacurilor rusești.

„Nu poți desfășura operațiuni cu drone fără o conexiune la internet de mare viteză”, a declarat Vincent Tourret, cercetător la Institutul Francez de Relații Internaționale.

Încetinirea de săptămâna trecută, remediată abia recent, a scos în evidență riscurile dependenței de un furnizor american, într-un moment în care tensiunile dintre Kiev și Washington continuă să se agraveze.

„Apărarea Ucrainei nu poate depinde de capriciile lui Trump sau ale lui Musk”, a scris pe rețelele sociale europarlamentarul francez Christophe Grudler.

Nu este încă limpede cine a autorizat restricțiile asupra Starlink. Între Pentagon, Donald Trump și Elon Musk continuă un schimb confuz de acuzații.

Starlink a fost unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei în acest conflict, dar a devenit evident și „reversul acestei dependențe”, a explicat Kari Bingen, directoarea Proiectului de securitate aerospațială de la CSIS.

„Este o capacitate militară esențială, de care Ucraina depinde, dar pe care nu o controlează.”

Starlink nu este singura rețea de sateliți la care Ucraina poate avea acces. Dacă aceasta nu mai funcționează, există și alte opțiuni, însă experții spun că sunt mai lente, iar militarii ucraineni sunt de acord.

„Starlink ne oferă un avantaj la transmiterea comenzilor. Chiar și una sau două secunde sunt esențiale, atunci când putem transfera mai repede date și ordine, iar avantajul se simte cu adevărat pe câmpul de luptă”, a spus un soldat.

Contează și terminalele folosite pentru conectarea la sateliți. Cele ale Starlink sunt relativ mici și ușoare, astfel că pot fi instalate pe orice tip de vehicul sau dronă.

Terminalele Eutelsat „sunt puțin mai mari, așa că pot fi montate pe acoperișul unei mașini sau pe tancuri, dar nu pot fi instalate neapărat pe drone mici”, a declarat Eva Berneke, fosta directoare generală a companiei franceze de sateliți.

În plus, acestea sunt de aproximativ cinci ori mai scumpe, a adăugat ea.

Retorica de la Casa Albă — inclusiv criticile dure ale lui Donald Trump la adresa NATO și amenințările privind Groenlanda — a tras pentru UE „niște semnale de alarmă destul de brutale”, a spus Berneke.

Era la Eutelsat de doar o lună când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Ea a observat atunci o schimbare clară în nivelul de urgență al autorităților europene, care au început să caute ajutorul companiei pentru a acoperi golurile lăsate de Starlink, în cazul în care rețeaua nu putea fi considerată fiabilă.

Declarațiile lui Elon Musk au accentuat și mai mult nevoia unei alternative. „Taci, omulețule... nu există niciun substitut pentru Starlink”, i-a scris el ministrului polonez de externe anul trecut, după ce acesta a spus că va „căuta alți furnizori” dacă SpaceX nu se dovedește de încredere.

Europa a înțeles că securitatea sa depinde de spațiu și trebuie să-și „consolideze urgent capacitățile satelitare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

În prezent, UE are Govsatcom, o rețea lansată în ianuarie pentru a permite statelor membre să-și partajeze sateliții existenți. Ucraina nu este membră cu drepturi depline, deși încearcă să devină, iar Comisia discută cu Kievul despre aderarea la Govsatcom.

Chiar dacă Ucraina s-ar putea conecta de mâine, rețeaua nu ar putea fi folosită pentru operațiuni militare precum pilotarea dronelor, pentru care este utilizat Starshield.

Acest lucru s-ar putea schimba de la începutul anului viitor, când Comisia Europeană speră că în program vor participa și companii comerciale, precum OneWeb, serviciul Eutelsat. Astfel, Ucraina ar putea acoperi o parte, dar nu toate, dintre nevoile sale de comunicații militare.

Eva Berneke a declarat că este încrezătoare că Eutelsat va putea „sprijini multe dintre nevoile militare esențiale ale Ucrainei”. Acoperirea cerințelor sale de comunicații este însă o altă problemă, pentru că, la fel ca în majoritatea țărilor, acestea sunt diverse și foarte ample.

Eutelsat nu a comentat în mod direct Govsatcom, dar a transmis: „În calitate de singur operator european al unei constelații complet operaționale pe orbită joasă, ne-am angajat să oferim conectivitate rezilientă companiilor, guvernelor și comunităților pe care le deservim.”

Nu a fost anunțat un calendar pentru momentul în care Ucraina va putea adera la Govsatcom. Cel mai probabil, rețeaua va servi drept rezervă fiabilă pentru Starlink și Starshield.

Totuși, e mai bine decât nimic, a spus Vincent Tourret. „Dacă Starlink este oprit, e bine să existe o altă modalitate de a rămâne conectați, dar, în acest stadiu, nu va fi suficientă pentru atacuri sau interceptări.”

Govsatcom este privită ca o plasă de siguranță pe termen scurt, până când va deveni operațională, în 2029, rețeaua mai puternică și mai sigură Iris².

Proiectul ambițios este răspunsul Europei la Starlink și Starshield. Potrivit Comisiei Europene, va fi un program axat în primul rând pe apărare, destinat guvernelor, armatei și serviciilor de urgență. Ucrainei i-a fost garantat accesul încă din prima zi de funcționare.

Proiectul face parte din programul spațial al UE și este coordonat de companiile europene Eutelsat, SES și Hispasat, reunite în consorțiul SpaceRISE.

Iris² va avea mult mai puțini sateliți decât Starlink: 348, pe orbite joase și medii. Totuși, acest lucru nu trebuie considerat un dezavantaj, a spus Kari Bingen.

„Gândiți-vă la o lanternă care luminează în jos: acești sateliți vor putea acoperi o suprafață mai mare a Pământului, așa că este nevoie de mai puțini”, a explicat ea. „Există compromisuri în toate aceste soluții — nu aș considera un dezavantaj faptul că Iris² este planificată cu mai puțini sateliți.”

Tourret a fost mai sceptic: „Nu este o schimbare radicală și nici un mare salvator, mă tem.”

Un videoclip de prezentare de pe site-ul politicii spațiale a UE proclamă: „Cu Iris², Europa nu va mai depinde de alții pentru conectivitatea prin satelit.”

Înseamnă asta că Ucraina ar putea renunța la Starlink? Nu — nu ar fi o idee bună.

„Utilizatorii trebuie să se gândească la reziliența comunicațiilor”, a spus Bingen. „Dacă se întâmplă ceva cu un sistem, trebuie să existe și alte modalități de a păstra conectivitatea.”

Este o situație asemănătoare cu cea a telefoanelor mobile, a explicat Eva Berneke: „Dacă nu ai 5G, revii la 4G. Dacă nu ai 4G, poți folosi 3G, astfel încât să ai mai multe rețele de rezervă. În război, ideea este aceeași.”

Însă, în timp ce pe 3G un telefon poate încărca mai greu imaginile, pentru operatorul unei drone consecințele pot fi mortale: „Nu este o situație în care să vrei să te afli când lupți într-un război.”

Iris² nu este singura opțiune. În această săptămână, companiile finlandeze Nokia și ICEYE au anunțat că vor analiza posibilitatea dezvoltării unor comunicații prin satelit pentru apărarea militară a Ucrainei.

O altă posibilă concurență pentru SpaceX ar putea veni de la Project Bromo, o societate mixtă a producătorilor europeni de sateliți Airbus, Leonardo și Thales. Proiectul se află însă într-o fază foarte incipientă.

Proiectele spațiale necesită mult timp, a spus Berneke, și presupun „mulți bani”.

Proiectarea programului, construirea sateliților, lansarea lor și amplasarea unui număr suficient pe orbită pentru a asigura acoperirea completă durează mulți ani.

„Chiar dacă mi-ați da acum 8 miliarde de euro, nu cred că aș putea avea ceva pe orbită înainte de 2032–2033”, a explicat ea.

Activitatea militară în spațiu nu este o noutate și se desfășoară încă de la începuturile erei spațiale, în anii 1950. Conflictul din Ucraina a arătat însă cât de importantă este aceasta pentru războiul modern.

„Comunicațiile sunt atât de importante, iar infrastructura terestră — fie că vorbim despre 5G sau fibră optică — poate fi atacată la sol”, a spus Berneke. „Este mult mai greu să dobori o întreagă rețea de sateliți. În prezent, nicio armată nu poate face asta.”

Cu toate că privim spre spațiu, cea mai mare parte a comunicațiilor globale circulă prin cabluri submarine — aproximativ 99%. Acestea sunt însă vulnerabile la atacuri. Săptămâna aceasta, guvernul britanic a prezentat măsuri noi pentru protejarea cablurilor, după intensificarea activităților suspecte ale navelor rusești.

„Într-o criză sau într-un conflict, există temeri serioase că aceste cabluri submarine vor fi tăiate... așa că, dacă se întâmplă asta, e bine să existe comunicații prin satelit ca rezervă”, a spus Kari Bingen.