Rebeliunea protipendadei?

Prezentul continuu

În timp ce toată lumea e cu ochii pe nemulţumirile populaţiei, generate de corupţia şi frauda de la vârf, ne scapă un alt soi de revoltă. Aceasta a izbucnit sus şi pare mult mai periculoasă decât cea de jos.

Hotărâri dubioase

Este vorba, mai întâi, de hotărârea Curţii Constituţionale de la 16 aprilie prin care a fost declarată ca fiind ilegală testarea integrității judecătorilor de către Centrul Național Anticorupție (CNA). În urma acestui fapt, nu doar magistraţii, ci şi toţi funcţionarii publici nu mai pot fi supuşi verificărilor în vederea prevenirii actelor de corupţie.

Mai apoi, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la 30 mai, a interzis Comisiei Electorale Centrale să difuzeze informaţii despre concurenții electorali pe motiv că încalcă prevederile legii privind datele cu caracter personal. Cu două zile înainte de adoptarea acestei decizii, invocându-se acelaşi pretext, Camerei Înregistrării de Stat i s-a cerut să nu ofere informații privind fondatorii firmelor, persoane fizice.

Ultima prescripţie pare să fie o replică la un îndemn făcut de prim-ministru. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a impus încetarea imediată a dezvăluirii datelor din business la doar două zile după ce Chiril Gaburici a cerut Camerei Înregistrării de Stat să ofere acces gratuit tuturor doritorilor de a afla cine sunt fondatorii firmelor şi companiilor private.

Revizionism antieuropean?

Hotărârile celor două instituţii riscă să anuleze progresele înregistrate de Republica Moldova în ultimii şase ani pe calea racordării sistemului său politic la standardele Uniunii Europene. Asistăm acum la un derapaj antidemocratic şi la o limitare grosolană a accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.

Curtea Constituţională, ce-i drept, s-ar putea să aibă dreptate până la un punct, cerând o perfecţionare a mecanismului testării anticorupţie. Totuşi, printr-o decizie radicală, luată în urma unei sesizări făcute de comunişti, instanţa a blocat pentru moment orice posibilitate de a verifica integritatea magistraţilor şi funcţionarilor publici.

Toate acestea par a fi un scuipat împotriva vântului. O răzvrătire împotriva trendului european. Miroase urât a revizionism.

Raportul asupra Mecanismului de cooperare și verificare al Comisiei Europene, bunăoară, dat publicităţii la sfârşitului lunii ianuarie 2015, reconfirmă dreptul DNA şi al altor instituţii din România de a testa integritatea magistraţilor şi a demnitarilor. În statele UE, de altfel, există mai multe modalităţi de verificare a agenţilor publici, printre acestea numărându-se şi investigaţiile sub acoperire.

În România, DNA, SRI şi Ministerul de Interne pot desfăşura operaţiuni discrete de testare a integrităţii politicienilor, magistraţilor şi poliţiştilor. De-a lungul anului 2015, de exemplu, mai mulţi judecători, procurori, miniştri sau deputaţi au fost reţinuţi şi trimişi în judecată în urma probelor culese prin tehnici sub acoperire.

Atentat la democraţie

La Chişinău, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal interzice publicarea de informaţii din domeniul public sau din afacerile private sub pretextul respectării datelor cu caracter personal. Legislaţia europeană, de bună seamă, cere expres protejarea acestui tip de date.

Dar există şi o excepţie. Când vine vorba de interesul public, definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obţine informaţii aflate în posesia instituţiilor statului, protecţia datelor personale este limitată.

Standardele europene impun dezvăluirea informaţiilor de interes general la solicitarea cetăţenilor, mass-media sau organizaţiilor nonguvernamentale. Principiul libertăţii de informare se aplică în UE nu numai instituţiilor statului, ci şi întreprinderilor private dacă acestea prestează lucrări publice sau deţin date care pot afecta interesul public.

De aceea, ministerele, serviciile sau agenţiile de stat, administraţiile locale, precum şi băncile, alte firme private nu au dreptul să îngrădească accesul la informaţii vizând organizarea, structura şi funcţionarea lor. Privind lucrurile din acest unghi, ultimele interdicţii ale Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sunt abuzive, iar hotărârea Curţii Constituţionale în unele aspecte ale acesteia mi se pare cel puţin îndoielnică.

Luată de valul mitingurilor, scandalurilor de corupţie şi ameninţărilor externe, mass-media a trecut prea uşor peste aceste evenimente care se constituie, în opinia noastră, în atentate la adresa democraţiei şi aşa fragile din Republica Moldova. Asistăm, după toate probabilităţile, la o rebeliune instituţională a unor segmente ale protipendadei care încearcă astfel să-şi păstreze privilegiile.