OPINIE // Scrisorile critice ale președinților de raioane și ale primarilor la adresa Rezoluției PE arată că „PD a reușit cu succes să COLONIZEZE un număr mare de autorități publice locale”

Demersul reprezentanților administrației publice locale din R. Moldova la adresa autorităților europene, prin care dezaprobă Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie curent, „confirmă o răspândire a statului capturat în Moldova, în paralel cu existența unei politizări excesive a sectorul public local”.

De această părere este analistul politic Dionis Cenușă, care afirmă că cei 27 de președinți de raioane și 713 de primari care au semnat scrisori „împotriva Uniunii Europene” sunt afiliați Partidului Democrat de la guvernare.

„Aceasta indică cât de puternică este mașinăria „de absorbție” a partidului de la guvernare în afara Chișinăului, înainte de alegerile parlamentare unde 51 din deputați vor fi aleși în baza votului mixt (circumscripții uninominale).(...) Acest lucru nu indica altceva decât faptul că Partidul Democrat a reușit cu succes să colonizeze un număr mare de autorități publice locale, fără a fi însă clar modalitățile folosite de acesta: presiune (intimidare prin cazuri de judecată, investigări ale CNA etc.), răsplătire (corupere, rentă etc.) sau prin persuasiune (pe principiul benevol)”, scrie Cenușă pe Facebook.

Analistul este de părere că reacția în lanț provocată de decizia Comisiei Europene de a amâna acordarea asistenței macrofinanciare și Rezoluția Parlamentului European care cheamă inclusiv la suspendarea asistenței bugetare, scoate la iveală în mod repetat cât de sofisticată este „piramida puterii” construită de către PDM și, respectiv, Vladimir Plahotniuc în R. Moldova.

„Chiar dacă acest caz dăunează imaginii Moldovei la Bruxelles și în Europa, acesta trebuie să servească o lecție de învățătură pentru UE, care uneori subestimează rolul negativ pe care îl joacă regimurile oligarhice din Moldova și din regiune (Ucraina, Georgia). O strategie de ieșire din situația creată trebuie să includă suspendarea asistenței bugetare a UE și reanimarea dialogului politic în funcție de progresul privind implementarea unor priorități critice: 1) crearea/asigurarea unor condiții echitabile pentru procesul electoral; 2) izolarea justiției/sectorului judecătoresc de orice imixtiune politică; 3) aprofundarea investigației fraudei bancare cu sancționarea tuturor actorilor implicați și recuperarea banilor în mod urgent”, concluzionează Dionis Cenușă.