Să vorbim la Berlin despre reUnire

Semne diacritice

Ambasadorul american, James Pettit, consideră că reacția Moscovei la extinderea NATO, nefiind justificată, poate fi înțeleasă, iar mișcarea Alianței Nord-Atlantice spre est poate fi interpretată de ruși în mod firesc drept o amenințare la adresa securității Rusiei. (Despre aceasta el a vorbit la TVR Moldova, în emisiunea de miercuri seara, răspunzând la întrebarea cu privire la recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova, dorită de Dodon.) Este un punct de vedere destul de răspândit în Occident, care, în aparență, nu poate fi combătut.

Dar Elțin nu avea nimic împotrivă ca statele fostului „lagăr socialist” să intre în NATO. A spus-o, fiind întrebat de jurnaliști, la Varșovia, în 1993. Ulterior el s-a răzgândit, din cauze interne, a conjuncturii politice, urmărind niște scopuri electorale. Totuși, dacă privim lucrurile dincolo de aparențe, obiectiv, nu securitatea Rusiei are de suferit odată cu aderarea vecinilor săi la NATO, ci orgoliul imperial, planurile de refacere, într-o formă sau alta, a URSS.

Cine sunt vecinii vestici de care se teme Rusia? Care dintre statele limitrofe o pot ataca și prezintă pericol pentru ea? Estonia, Letonia sau Lituania? Polonia sau România? Cehia sau Slovacia? Bulgaria sau Ungaria? Belarus sau Ucraina, sau poate Republica Moldova, de la distanță, cu rachete antigrindină? Un stat membru al NATO care declară război unui alt stat nu poate miza pe sprijinul celorlalți membri ai Alianței, fiindcă NATO este o organizație defensivă și faimosul articol 5 poate fi invocat doar în cazul în care un stat membru este atacat, nu și când atacă.

De fapt, Moscova se opune extinderii NATO nu fiindcă se teme că va fi atacată, ci fiindcă nu va putea ataca și ocupa țările care vor intra sub umbrela Alianței. Dacă Ucraina și Georgia erau membre NATO, ocuparea Osetiei de Sud, a Crimeii și Donbasului erau imposibile.

Pornit să realizeze proiectul „Novorossia”, de separare a sudului Ucrainei, Putin a fost oprit de rezistența ucrainenilor, de perspectiva unor vărsări de sânge mult mai mari decât le prevăzuse, dar mâine-pomâine, dacă el va prinde la „curaj” sau locul său îl va ocupa altcineva mai „curajos”, prezența NATO va putea fi un impediment serios pentru armata rusă. Extinderea NATO în spațiul ex-sovietic face imposibilă restabilirea Uniunii Sovietice sau măcar a „sferei de influență” a Rusiei. Aici e buba.

Angajamentele NATO pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republicii Moldova sunt „beletristică”, Moscova s-a convins de aceasta în 2008 și 2014, când a rupt bucăți din Georgia și Ucraina. NATO nu va lupta pentru independența acestor state, iar Rusia va lupta ca să le reocupe nu numai cu mijloace hibride, ci și cu armele ofensive, dacă va fi necesar, altfel pentru ce și-ar întări și și-ar antrena întruna forțele armate? În scopuri pașnice, cum spune Putin? El minte cum respiră. Timpul îl presează, el înțelege că mâine ar putea fi târziu pentru resuscitarea imperiului aflat în comă. De aceea, este important pentru Rusia ca fostele „republici-surori” să rămână „neutre”, adică „abordabile”, în raza „Katiușelor” și MIG-urilor sale.

Cineva crede, naiv, că Republica Moldova este protejată, aflându-se în spatele Ucrainei. Se ia în calcul doar contingentul operativ al trupelor ruse de pe Nistru, dar se scapă din vedere că și armata separatistă, și miliția, și trupele de „grăniceri” etcetera sunt întreținute de Rusia și pot fi mobilizate în interesul ei. Chișinăul poate fi o pradă mult mai ușoară decât Kievul pentru ruși.

În aceste condiții, nu numai neutralitatea, ci și „statalitatea” e o iluzie primejdioasă, dacă e iluzie și nu trădare, nu complicitate cu Rusia care pândește o ocazie potrivită pentru a ne reanexa. Soluția noastră - deloc simplă, e adevărat; partea cea mai ușoară fiind convingerea cetățenilor - este reunirea cu România. De aceea, e de salutat faptul că PLDM a introdus reUnirea în programul său. Toate partidele proeuropene ar trebui să procedeze la fel. Paradoxal, perspectiva reUnirii îi poate stimula pe nemți și pe alți europeni, care fac aici jocul Rusiei, să deschidă pentru Republica Moldova ușa UE. De aceea, dacă vor sincer să se integreze mai repede în UE, proeuropenii trebuie să îmbrățișeze ideea unionistă și să vorbească la Berlin despre reUnire.