De ce se agită Anatol Șalaru?

Semne diacritice

Partidul Liberal (PL) s-a lansat în campania electorală și faptul acesta pare să-l deranjeze cel mai mult pe Anatol Șalaru, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), care a ieșit de două ori la rampă, pledând cu patimă cauza „ACUM”, chemându-i pe unioniști să procedeze ca el, numindu-i „spoileri”, adică scule ale lui Plahotniuc, pe cei carenu-i dau ascultare și au de gând să procedeze altfel. Agitația liderului PUN și a unora dintre colegii săi poate fi înțeleasă: ei constată că PUN a părăsit prea devreme terenul competiției electorale și PL ar putea profita de lipsa principalului său concurent pe direcția unionistă, atrăgându-i o parte din simpatizanți.

PL cu Dorin Chirtoacă în funcția de președinte arată mai bine decât cu Mihai Ghimpu și unii unioniști care nu se lasă luați de valul „ACUM” înclină să-i voteze pe liberali. Contează și dezvăluirea faptului că Andrei Năstase nu este un cavaler fără prihană și a acționat împreună cu nașul său în scopul înfruptării din avuția publică, privatizând nu tocmai onest o parte din „Air Moldova”. Există pe lista blocului „ACUM” și alte persoane cu integritate discutabilă. Și de ce le-ar fi superiori liberalilor, din punct de vedere moral, membrii loiali ai unuipartid în care miniștrii și alți funcționari de stat numiți pe criterii politice trebuiau să strângă tribut pentru a-l vărsa în haznaua partidului?

„Răul mai mic”, în condițiile polarizării geopolitice de până acum, nu excludea morala, fiind un rău doar din punct de vedere politic. Unioniștii votau din rațiuni tactice „europeniști”, „stataliști”, „moldoveniști” (ca Lupu), dar nu hoți dezvăluiți. Dacă pășim pe acest drum, ajungem în impas. De ce nu l-am vota în cazul acesta și pe Plahotniuc, nu e proeuropean și el? Preferându-i pe niște ticăloși mai mici, ce câștigăm? Nu aplicăm duble standarde?

Dacă PL va obține un scor onorabil (ceea ce nu e cu totul imposibil, echipa PL fiind mai bună decât a PPDA), în ciuda faptului că Ghimpu s-a retras prea târziu în umbra „onoarei”, PUN va găsi altă realitate după alegeri și va avea probleme cu acomodarea după pauza pe care și-a luat-o din rațiuni neclare până la capăt, misterioase. Misterioase, fiindcă prea s-au grăbit puniștii cu decizia de renunțare. Puteau și era logic să participe o perioadă oarecare la campanie, să-și consolideze echipa și să se retragă în ultimul moment. Efectul avea să fie nu mai mic, ci poate chiar mai mare. Între timp, participau la dezbateri, mergeau prin sate, discutau cu alegătorii, lucrau pentru Unire, nu așteptau ca Unirea să se coacă sub razele soarelui de iarnă.

Iar dacă PUN și PL își uneau eforturile, după cum i-a propus Chirtoacă lui Șalaru, unioniștii aveau pentru cine vota și șansele de intrare în Parlament erau maxime. Însă Șalaru a respins cu supărare și aroganță această idee judicioasă, prin care se evita pierderea de voturi unioniste. Și dacă se va întâmpla lucrul acesta, să și-l asume în mare parte. Din fericire, Codul Electoral prevede o redistribuire egală, nu proporțională, a mandatelor obținute de partidele care nu trec pragul electoral (art. 96 (4). Așa că „ACUM” va putea profita parțial și de mandatele pierdute de partidele de stânga. Însă simpla participare la vot a unui număr cât mai mare de unioniști care vor vota partide unioniste va diminua valoarea relativă a rezultatului obținut de socialiști, deoarece numărul votanților PSRM e relativ constant. Prin urmare, trebuie să încurajăm unioniștii să meargă la secțiile de votare, chiar dacă nu sunt înclinați să-și dea votul pentru blocul „ACUM” (o spun pentru Mircea V. Ciobanu). Să-i lăsăm în pace să voteze pe oricine vor dori ei.

Repet, există astfel de persoane. Și Șalaru nu e pentru ele un reper de credibilitate și conduită politică rațională, optimă. Departe de a fi logic, după cum spuneam mai sus, pasul enigmatic al PUN suscită puține aprecieri morale, mai mult speculații, ipoteze, unele bizare. (Iată, de exemplu, două dintre ele: fie Șalaru crede că niciun partid nu va obține majoritatea și că se va ajunge repede la alegeri parlamentare anticipate, la care PUN va participa cu un plus de capital moral, fie liderul PUN dispune de date că PD va câștiga alegerile și „ACUM” la va pierde rușinos. Și astfel el își pune partidul la „adăpost”, îl ferește de suspiciunea unor relații ascunse cu Plahotniuc.)

Pledând pentru votul geopolitic, Șalaru observă bine că Dorin Chirtoacă nu acordă atenția cuvenită socialiștilor, dar același sfat ar trebui să-l dea și lui Andrei Năstase cu Maia Sandu, care s-au concentrat doar pe lupta cu PD.

PS: Despre vizita și întoarcerea cu peripeții a lui Dodon de la Moscova vom scrie în comentariul de vineri.