Macron, victorie de etapă în SUA: L-a făcut pe Trump să se RĂZGÂNDEASCĂ în privința Iranului

De pe urma vizitei la Casa Albă, Emmanuel Macron a reuşit să obţină cel puţin o victorie de etapă. L-a făcut pe Donald Trump să se răzgândească în privinţa ruperii acordului nuclear cu Iranul şi l-a tras către un compromis - o nouă înţelegere care va fi negociată.

Macron plecase la Washington cu gândul de a salva acordul în vigoare şi de a-l convinge pe Trump să nu se retragă. Şi a obţinut ceva în contul Europei, care are un interes masiv pentru o bună relaţie cu Iranul. Firmele europene sunt marile câştigătoare ale reintrării Iranului în circuitul internaţional. Cele americane mai puţin. Însă la o nouă renegociere, America s-ar putea să vrea şi ea câte ceva.

Macron şi Trump nu au vorbit despre conturul ori amploarea noilor negocieri şi nici nu au oferit detalii legate de forma unui eventual nou acord. Preşedintele francez înclină pe păstrarea actualelor principii.

„Indiferent de ce decizie va lua preşedintele Trump, eu sunt de acord să lucrăm de acum încolo la un nou acord bazat pe patru piloni, care să cuprindă inclusiv prevederile existente în prezent în JCPOA (n.r. - Acordul nuclear cu Iran)”, a declarat Emmanuel Macron.

Preşedintele american a lansat şi un termen limită: 12 mai. Până la acea dată, le-a cerut celorlalte state semnatare, printre care se numără şi Franţa, să vină cu noi prevederi de înăsprire a înţelegerii. În caz contrar, Statele Unite se vor retrage. Iar liderul american e imprevizibil. Presa americană scrie că unii oficiali ai Administraţiei s-au pregătit deja cu diverse opţiuni, în cazul în care anunţul de retragere e făcut direct pe Twitter, aşa cum obişnuieşte Trump.

De cealaltă parte, aliatul european al Franţei - Germania - a sperat că vizita lui Emmanuel Macron peste ocean va avea rezultate pozitive, având în vedere relaţiile bune pe care liderul francez le are cu cel american (în contrast cu răceala manifestată faţă de Angela Merkel).

Interesele franceze în Iran

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015, în mandatul preşedintelui Barack Obama, de către China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Germania. Teheranul s-a angajat atunci să limiteze activităţile atomice în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. CNN remarcă faptul că o eventuală retragere a Statelor Unite din acord ar produce efecte economice majore.

Iranul ocupă locul patru mondial atunci când vine vorba de rezervele de țiței. Teheranul a tot crescut producţia din 2015 încoace, iar reintroducerea sancţiunilor ar putea afecta aprovizionarea globală şi ar putea duce la creşterea preţurilor.

Revenirea Iranului în circuitul global a reprezentat o oportunitate masivă pentru grupurile europene în special franceze, care tradiţional au avut relaţii cu această ţară.

La foarte scurt timp după ridicarea sancţiunilor, grupul francez Total a semnat o înţelegere pentru exploatarea unor perimetre de ţiţei din Iran. Viteza de reacţie a fost atât de mare, încât a generat suspiciuni că de fapt ea fusese negociată înainte să se producă oficial ridicarea restricţiilor. Peugeot-Citroen, Renault sunt şi ele vârf de lance a prezenţei companiilor străine. Interesele sunt uriaşe şi Macron se bate pentru acestea.

Emmanuel Macron a venit la Washington ca să-l convingă pe Donald Trump să nu arunce în aer înţelegerea semnată acum trei ani. Cu fiecare ocazie, a insistat că e vitală împiedicarea proliferării nucleare în Iran. Iată declaraţia făcută în Congresul american: „Obiectivul nostru e clar, Iranul nu trebuie să deţină niciun fel de arme nucleare. Nici acum, nici peste cinci ani, nici peste zece ani. Niciodată!”

Cum a reușit Macron?

Poziţia fermă a preşedintelui francez a fost primită cu aplauze îndelungi în Congresul american. Dacă cineva poate să-l oprească pe Donald Trump să se retragă din acest acord, acel cineva e doar Emmanuel Macron.

Nu e un secret că liderul francez nu împărtăşeşte părerea omologului american în privinţa acordului nuclear, dar consideră că, în contextul dat, era cea mai bună variantă pentru a împiedica Iranul să deţină arme nucleare. Totuşi, pentru a găsi o cale de mijloc, a lansat propunerea semnării unei noi înţelegeri, care să acopere şi subiectele care-l nemulţumeasc pe Donald Trump.

A dus muncă de lămurire cu el în discuţii private avute la Washington, a avut grijă în apariţiile publice să nu-l contrazică direct, să accentueze punctele unde cei doi sunt de acord şi să vină cu soluţii. O fină tactică diplomatică, menită să-i ofere preşedintelui american ceea ce nu ştie că-şi doreşte.

Donald Trump ameninţă de toamna trecută că îşi va retrage ţara dintre semnatarii acordului şi va impune noi sancţiuni Iranului, pentru că înţelegerea pur şi simplu nu e bună. Dintre cele şase ţări care au semnat acordul cu Iranul, Statele Unite sunt singurele nemulţumite, iar o eventuală retragere ar echivala cu un pas către izolarea pe scena mondială şi implozia acestei înţelegeri.

Aici intervine Emmanuel Macron, singurul lider internaţional care încearcă să se apropie de Donald Trump. Secretul abordării sale e că nu l-a contrazis pe omologul american, ci i-a propus să lucreze la un alt acord care să-l facă pe actualul suportabil pentru nemulţumitul lider de la Casa Albă.

De ce e aşa urgentă găsirea unei soluţii? Pentru că pe 12 mai, Donald Trump decide dacă impune sau nu Iranului măsuri, pe scurt dacă aruncă sau nu în aer această convenţie menită să împiedice Iranul să deţină arme nucleare.

Supranumit „îmblânzitorul lui Trump”, Emmanuel Macron s-ar putea să aibă un avantaj în materie de persuasiune. S-a lăudat că l-a convins pe preşedintele american să nu se retragă din Siria.

„Nimeni nu ştie ce am de gând să fac pe 12 mai, deşi dumneavoastră, domnule preşedinte, aveţi deja o idee. Dar vedem ce se întâmplă, vedem dacă voi decide ceea ce se aşteaptă unii. Vom vedea dacă va fi sau nu posibil să încheiem un nou acord cu Iranul, pe baze stabile, pentru că cel de acum e construit pe o fundaţie nesigură - e o înţelegere slabă, cu o arhitectură proastă, se prăbuşeşte.

Nu ar fi trebuit să fie încheiată niciodată. De vină e Congresul, de vină sunt mulţi alţi oameni. Cu certitudine, nu ar fi trebuit niciodată realizată. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Dar dacă Iranul ne ameninţă în orice fel, vor plăti un preţ cum puţine ţări au fost obligate să plătească”, a spus marți Donald Trump în conferința de presă comună cu Emmanuel Macron.

„Nu e niciun secret, nu pornim de la aceeaşi premisă. Nici dumneavoastră, nici mie nu ne stă în caracter să ne schimbăm părerile după cum bate vântul. Cu toate acestea, pot spune că am avut o discuţie elaborată pe această temă. După părerea dumneavoastră, acordul cu Iranul din 2015 e unul prost. De câteva luni, eu spun că acest acord nu e suficient, dar că ne permite să avem, măcar până în 2025, un control asupra programului nuclear. Aşadar, ne dorim să putem colabora în vederea unui nou acord cu Iranul”, a venit replica lui Macron.

Iranul a acceptat în 2015 să-şi limiteze programul nuclear, despre care insistă că are doar scopuri civile. În schimb, comunitatea internaţională a renunţat la sancţiunile care au îngenuncheat economia ţării. Acordul a stabilit anul 2025 ca orizont de timp până la care Iranul să-şi reducă activitatea nucleară.

Preşedintelui american termenul i se pare prea scurt şi regulile prea simple. Aşa că Emmanuel Macron a propus un nou acord care să ţină sub observaţie programul nuclear şi după anul 2025 şi care în acelaşi timp să limiteze programul de înarmare cu rachete balistice şi implicarea militară în regiune, în special în Siria.

Ca să vă faceţi o idee cum arătau capacităţile nucleare ale Iranului înainte de acord, trebuie să ştiţi că deţinea în jur de 15 tone de uraniu şi 20 de mii de centrifuge, îndeajuns pentru fabricarea a până la 10 bombe nucleare. Potrivit experţilor americani, Iranul ar mai fi avut nevoie de trei luni pentru a obţine arma nucleară.

De cealaltă parte, costurile sancţiunilor s-au ridicat la 160 de miliarde de dolari doar pentru sectorul energetic în perioada 2012-2015. Desigur, ideea că Statele Unite ar putea denunţa acordul ori că se pregăteşte un altul cu limite şi mai stricte a stârnit mânia autorităţilor de la Teheran care nici nu vor să audă de aşa ceva. Iată răspunsul preşedintelui iranian:

„Preşedintele american spune că acordul e unul prost. Dacă e atât de prost, de ce l-au semnat? Mai spune că e un acord periculos. Dacă aşa e, cum de predecesorii lui nu şi-au dat seama? Cine eşti? Găsitorul de rele? N-ai nicio pregătire politică. N-ai nicio pregătire juridică. N-ai nicio pregătire în privinţa tratatelor internaţionale. Cum poate un negustor, un comerciant, un meşter, un constructor să-şi dea cu părerea despre politica internaţională?”, s-a indignat președintele Hassan Rouhani.

Macron, președintele pe care și l-ar fi dorit americanii?

Miercuri a fost ultima zi a vizitei lui Emmanuel Macron în Statele Unite, o vizită cu mize foarte mari în plan internaţional. Dar dezbaterea din presă e deturnată de imaginile fără precedent ale gesturilor intervenite între cei doi șefi de stat.

Cei doi preşedinţi „nu se pot abţine să nu se atingă”, comentează, ironic, The Washington Post.

Şi, cam aşa a fost. Foarte multe strângeri de mână nesfârşite, îmbrăţişări şi pupături între Emmanuel Macron şi Donald Trump.

Ce se ascunde în spatele acestor gesturi?

Apoi, ovații de trei minute la intrare. Apaluze furtunoase și urale de mai multe ori în timpul discursului. Președintele frencez Emannuel Macron a vorbit în Congresul de la Washington. Au venit să îl asculte și senatorii, și reprezentanții. Iar președintele francez i-a înflăcărat când a vorbit despre responsabilitatea politicienilor pentru viața copiilor lor.

Să recunoaștem, nu există o planetă B, a spus Emannuel Macron în uralele sălii.

Iranul nu ar trebui să aibă armă nucleară. Niciodată. Din nou urale în sală.

E momentul să ne apărăm democrația și să nu îi lăsăm pe alții să stabilească ordinea mondială. Nu este un moment în care să ne închidem pe dinăuntru. Nu este un moment pentru izolaționism și naționalism.

Sala a sărit în picioare. De ce atâta entuziasm?

Pentru că Emmanuel Macron s-a dovedit a fi tot ceea ce nu este Donald Trump.

Congresmenii americani au părut că îl ovaționeaza pe președintele pe care nu îl au.

Sursa: digi24.ro