Evacuarea din Oleşkî s-a încheiat. Ce întrebări rămân despre destinația locuitorilor

Evacuările umanitare din Oleşkî, un oraş din sudul Ucrainei aflat sub ocupaţie rusă, unde se înregistrează penurii de câteva săptămâni, s-au încheiat. În zonă este în vigoare un armistiţiu până duminică, a anunţat vineri comisarul rus pentru drepturile omului.

„Ne încheiem misiunea umanitară la Oleşkî”, a declarat Iana Lantartova, într-un videoclip difuzat pe Telegram din oraşul Armiansk, din Crimeea anexată.

Potrivit acesteia, convoiul care transporta persoanele evacuate era format din 25 de autobuze şi nouă ambulanţe. Odată ajuns la Armiansk, acesta a fost împărţit între cei care doreau să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina şi cei care voiau să meargă în Rusia.

Locuitorii oraşului Oleşkî, aflat sub control rusesc, au început vineri evacuarea în cadrul unei operaţiuni comune de ajutor umanitar organizate de cele două părţi. Este prima acţiune de acest fel în cei patru ani şi opt luni de război.

Operaţiunea umanitară şi semnificaţia ei mai largă au ridicat numeroase semne de întrebare. La negocierea acordului a participat prima-doamnă a SUA, Melania Trump, iar Papa Leon s-a implicat, de asemenea.

CE ÎŞI DORESC RUSIA ŞI UCRAINA DE LA ACEASTĂ OPERAŢIUNE?

Pe lângă evacuarea în siguranţă a multor locuitori din Oleşkî, Moscova şi Kievul încearcă să-i demonstreze preşedintelui american Donald Trump că iau în serios eforturile sale de a obţine un acord de pace global.

Niciuna dintre părţi nu doreşte să fie învinuită de Trump pentru eventualele probleme care ar putea apărea în Oleşkî. Un astfel de eveniment i-ar putea consolida reputaţia de pacificator pe care şi-o atribuie înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului.

Totuşi, cele două părţi rămân la mare distanţă în privinţa condiţiilor pentru încheierea conflictului din Ucraina, iar perspectiva unei soluţionări imediate pare inexistentă.

Ambele părţi vor să-l menţină pe Trump implicat în procesul de pace, chiar dacă acesta avansează lent. Chiar dacă Partidul Republican al lui Trump va înregistra rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului, acesta va rămâne preşedinte încă doi ani şi va putea influenţa evoluţiile din Ucraina.

Moscova speră că Trump va putea exercita presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord care să îndeplinească multe dintre condiţiile sale, precum controlul deplin al Rusiei asupra regiunii Donbas din Ucraina şi interzicerea aderării Ucrainei la NATO.

Kievul doreşte să se asigure că va continua schimbul de informaţii cu serviciile secrete americane şi că va avea acces deplin la sistemul de comunicaţii de pe câmpul de luptă al lui Elon Musk, Starshield. De asemenea, vrea ca echipamentele militare americane achiziţionate de Europa, inclusiv rachetele interceptoare Patriot, să fie furnizate în continuare.

CUM AU ÎNCERCAT PĂRŢILE SĂ-L INFLUENŢEZE PE TRUMP

Moscova şi Kievul, dornice să-l câştige de partea lor pe preşedintele SUA, au lăudat generos rolul Melaniei Trump în realizarea operaţiunii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut public importanţa acesteia în obţinerea armistiţiului şi organizarea operaţiunii de ajutor. Dmitri Peskov, purtătorul său de cuvânt, a menţionat experienţa dovedită a Melaniei Trump în reunirea copiilor afectaţi de conflictul din Ucraina cu familiile lor, ca unul dintre motivele pentru care Moscova a acceptat operaţiunea din Oleşkî. Trimisul special Kirill Dmitriev a postat în repetate rânduri pe X, subliniind rolul acesteia în evenimente.

Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmîtro Lubineţ, i-a adus, de asemenea, un omagiu Melaniei Trump, afirmând că Kievul doreşte să-şi exprime „mulţumirile speciale” faţă de o persoană care „şi-a dedicat personal timpul şi atenţia misiunii umanitare şi asistenţei acordate civililor din Oleşkî”.

Comisarul rus pentru drepturile omului, Iana Lantratova, s-a deplasat la Oleşkî însoţită de aproximativ 50 de jurnalişti, printre care patru americani.

MISIUNEA UMANITARĂ RESPECTĂ STANDARDELE INTERNAŢIONALE?

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii din Geneva a declarat vineri că echipele sale nu au fost solicitate să ofere sprijin, dar sunt pregătite să ajute în limitele mandatului său, dacă li se va cere acest lucru.

Jens Laerke, purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, a afirmat că ONU nu a primit nicio solicitare de ajutor, însă oficialii monitorizează îndeaproape situaţia.

El a spus că întrebarea de ce ONU nu a fost invitată să observe situaţia ţine de Ucraina, întrucât Oleşkî se află pe un teritoriu recunoscut internaţional ca fiind ucrainean.

„Ceea ce ştim este că am pledat şi vom continua să pledăm pentru respectarea tuturor normelor, legilor şi practicilor internaţionale în timpul acestei evacuări”, a spus Laerke.

Faptul că au fost implicaţi comisari pentru drepturile omului din Ucraina şi Rusia a inspirat o oarecare încredere, a adăugat el.

AR PUTEA OLEŞKÎ SĂ FIE UN MODEL PENTRU ARMISTIŢII LOCALE SIMILARE?

Declaraţiile de la Kremlin sugerează că operaţiunea ar putea fi una punctuală, cel puţin pentru moment. Întrebat dacă Rusia şi Ucraina ar putea găsi şi alte zone în care să coopereze, Peskov a spus că este un caz specific şi izolat, care deocamdată nu are implicaţii mai largi pentru procesul de pace.

Armistiţiul, extins la întreaga regiune Herson, expiră duminică. În celelalte trei regiuni ucrainene pe care Rusia susţine că le-a anexat nu s-a înregistrat nicio diminuare a luptelor.

După discuţii cu negociatorii americani, Putin a acceptat luna aceasta să reia luna viitoare negocierile de pace cu Ucraina, mediate de SUA.

Însă consilierul de la Kremlin, Iuri Uşakov, nemulţumit de încercările Ucrainei de a lansa atacuri cu drone asupra Moscovei, a sugerat că situaţia ar putea fi reevaluată dacă atacurile vor continua. Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol ruseşti după o pauză. De asemenea, nu s-a înregistrat nicio încetare a atacurilor aeriene ruseşti asupra ţintelor de infrastructură din întreaga Ucraină.