În GURA LUPULUI: Fostul preşedinte Mikhail Saakashvili ar putea fi extrădat de către Ucraina în Georgia, unde este cercetat penal

Mikhail Saakashvili, fostul preşedinte georgian şi guvernator al provinciei Odesa, ar putea pierde cetăţenia ucraineană pentru a fi extrădat în Georgia, informează site-ul agenţiei Tass, citând o sursă apropiată administraţiei prezidenţiale.

Potrivit unei surse, Saakashvili ar putea pierde cetăţenia ucraineană, pentru a fi expulzat, Guvernul ucrainean luând în considerare cererea de a-l extrăda în statul georgian.

Conform unei alte surse, Mikhail Saakashvili şi Piotr Poroşenko, preşedintele Ucrainei, ar fi avut un fel de acord de neagresiune, înaintea alegerilor din Georgia, scrie Mediafax.

În februarie 2015, biroul procurorului general din Georgia a solicitat Ucrainei extrădarea lui Mikhail Saakashvili, cerere respinsă în pofida acordului dintre cele două state în privinţa extrădării persoanelor urmărite de poliţie.

Saakashvili a deţinut funcţia de preşedinte al Georgiei din ianuarie 2004 până în noiembrie 2013. Acesta a părăsit statul georgian în noiembrie 2013, cu câteva zile înainte ca mandatul său prezidenţial să expire şi de punerea în funcţie a viitorului preşedinte.

De la plecarea sa din Georgia acesta a locuit în SUA şi Ucraina. Înainte de a fi numit guvernator al provinciei Odessa în mai 2015, acesta a lucrat în Kiev ca preşedinte al Consiliului consultativ internaţional pentru reforme. Acestuia i s-a acordat cetăţenia ucraineană la începutul lunii mai, 2015. Pe 7 noiembrie, 2016, Saakashvili a demisionat din funcţia de guvernator al provinciei ucrainene, reclamând corupţia oligarhilor financiari.

În 2014, procurorii georgieni l-au acuzat de sistarea unor demonstraţii paşnice în noiembrie 2007, pătrundere ilegală în sediul canalului de televiziune Imedi, achiziţionare ilegală a proprietăţilor ce apaţineau omului de afaceri Badri Patarkatsishvili, organizarea unui atac armat asupra legislatorului Valery Gelashvili în anul 2005, muşamalizarea unei crime, delapidarea a aproximativ 5 milioane de euro din fondurile statului între anii 2009-2012.