Germania cere UE să limiteze vizele turistice pentru ruși după seria de sabotaje atribuite Moscovei

Germania le cere partenerilor săi europeni să impună restricţii mai dure pentru cetăţenii ruşi care intră în Uniunea Europeană cu vize turistice, după o serie de atacuri de sabotaj pe care Berlinul le-a atribuit Moscovei. Autorităţile germane anchetează un cetăţean belarus, care deţine şi paşaport rusesc, suspectat de o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, cu ajutorul dronelor şi explozibililor.

Bărbatul ar fi intrat în spaţiul Schengen cu o viză turistică emisă de ambasada Italiei la Minsk, capitala Belarusului. Surse din domeniul securităţii au declarat că acesta nu pare să fi călătorit vreodată prin Italia, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul în care i-a fost acordată viza.

Ministerul german de Externe s-a plâns că sunt eliberate prea multe vize pentru cetăţenii ruşi, în pofida războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Moscovei.

„Numărul vizelor acordate cetăţenilor ruşi pentru vacanţe în Uniunea Europeană este prea mare”, a declarat un purtător de cuvânt.

Surse apropiate guvernului german susţin că numărul foarte mare de vize acordate ruşilor contravine spiritului sancţiunilor impuse în contextul războiului din Ucraina. În plus, această situaţie face dificilă stabilirea identităţii persoanelor care intră în UE şi a scopului călătoriilor lor.

Datele disponibile arată că Italia a emis în 2025 mai multe vize Schengen decât orice alt stat din blocul comunitar. Italia, Franţa şi Spania au primit împreună aproximativ trei sferturi din totalul cererilor de viză depuse de cetăţenii ruşi.

Italia a acordat anul trecut mai multe vize cetăţenilor belaruşi decât orice alt stat membru al UE. Numărul acestora a crescut puternic după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Potrivit statisticilor Comisiei Europene, Italia a emis doar 2.968 de vize pentru cetăţeni belaruşi în 2021, comparativ cu 50.709 anul trecut.

O tendinţă similară se observă şi în cazul Rusiei. Numărul vizelor italiene acordate cetăţenilor ruşi a crescut de la 63.894 în 2021 la peste 165.000 în 2025. Astfel, numărul aproape s-a triplat, în ciuda războiului şi a măsurilor restrictive adoptate de Uniunea Europeană.

Guvernul german a anunţat în această săptămână măsuri de ripostă împotriva Kremlinului, după ce a afirmat că serviciile ruse de informaţii s-ar afla, cel mai probabil, în spatele presupusului complot de la Leipzig. Printre măsuri se numără închiderea consulatului rus de la Bonn, convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul de Externe şi intensificarea monitorizării aşa-numitei flote din umbră a Rusiei.

Această flotă este formată din nave folosite pentru transportul petrolului în Marea Baltică. Autorităţile germane consideră că supravegherea acestor nave trebuie intensificată în contextul acuzaţiilor privind activităţile ruseşti de sabotaj şi eludarea sancţiunilor.

UE a anunţat, de asemenea, cel de-al 22-lea pachet de sancţiuni şi a precizat că extinde lista cetăţenilor ruşi cărora li se va interzice intrarea în Uniune. Noile măsuri sunt prezentate drept un răspuns la ameninţările la adresa securităţii europene.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a dispus verificarea vizei emise suspectului belarus în cazul de la Leipzig.

„Există o procedură pentru acordarea vizelor, deoarece trebuie îndeplinite anumite condiţii”, a declarat Tajani. „Dacă persoanele îndeplinesc aceste condiţii şi nu există vreo alertă individuală în privinţa lor, viza este acordată. Dacă asta s-a întâmplat, vom încerca să înţelegem de ce a fost emisă acea viză.”

Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia au încetat aproape complet să mai acorde vize cetăţenilor ruşi. Aceste ţări au adoptat restricţii naţionale care merg mai departe decât măsurile impuse la nivelul UE. În schimb, alte câteva state membre au continuat să acorde un număr mare de vize, în unele cazuri chiar mai multe decât înainte.

„Ţările aflate geografic mai aproape de Rusia sau care au minorităţi ruse importante îşi închid complet frontierele sau reduc drastic numărul vizelor pe care le acordă, inclusiv studenţilor”, a declarat Eleonora Tafuro Ambrosetti, cercetătoare principală şi co-directoare a Centrului pentru Rusia, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Institutului Italian pentru Studii Politice Internaţionale (ISPI).