Cum sunt împărțite pădurile lumii și ce înseamnă pentru climă țările cu suprafețe forestiere mici, precum Moldova

Pădurile lumii acoperă aproximativ 4,1 miliarde de hectare, întinzându-se pe continente și regiuni de pe întreg globul. O nouă vizualizare statistică pentru anul 2025 arată în detaliu cum este împărțită această suprafață forestieră între state și mari regiuni geografice, pe baza datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prelucrate de Our World in Data.

Un număr redus de țări domină clar distribuția globală a pădurilor. Rusia se detașează net de orice alt stat: deține 20,1% din suprafața forestieră mondială, aproape cât Brazilia și Canada la un loc. Ponderea Rusiei este de aproape două ori mai mare decât cea a Braziliei, care controlează 11,7% din pădurile lumii, în timp ce Canada se află pe locul al treilea, cu 8,9%. Pentru această analiză, Rusia este încadrată în regiunea Asia-Pacific, deoarece aproximativ trei sferturi din teritoriul său se află în Asia.

La nivel global, doar cinci state concentrează mai mult de jumătate din pădurile planetei. Alături de Rusia, Brazilia și Canada, în topul primelor cinci intră Statele Unite, cu 7,5% din suprafața forestieră mondială, și China, cu 5,5%. Acest grup restrâns de țări are un rol decisiv atât în stocarea carbonului, cât și în dinamica pierderilor de acoperire forestieră.

Clasamentul global pe 2025 confirmă distribuția foarte inegală a resurselor forestiere. Rusia, Brazilia, Canada, Statele Unite și China domină topul, urmate de Republica Democratică Congo (3,4%), Australia (3,2%), Indonezia (2,3%), India (1,8%) și Peru (1,6%). În aceeași categorie de țări cu ponderi între 1% și 2% din suprafața forestieră mondială se regăsesc Mexic, Angola, Columbia, Bolivia, Venezuela, Argentina, Republica Centrafricană, Zambia și Tanzania.

Sub pragul de 1% din total, dar cu suprafețe forestiere semnificative, se află state precum Papua Noua Guinee, Mozambic, Suedia, Myanmar, Etiopia, Japonia, Gabon, Africa de Sud, Turcia, Finlanda, Sudan și Congo. Lor li se adaugă Thailanda, Camerun, Spania, Malaezia, Guyana, Chile, Franța, Nigeria, Botswana, Vietnam, Surinam, Paraguay, Mongolia, Zimbabwe, Laos, Ecuador, Norvegia, Germania și Iran, fiecare având între 0,3% și 0,8% din pădurile lumii.

În categoria țărilor cu ponderi mai mici la nivel global, dar cu rol important regional, intră și state europene precum Polonia, Italia, Belarus, România, Bulgaria, Austria, Cehia, Lituania, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Croația, Slovacia sau Slovenia, alături de numeroase state din Africa, Asia și America Latină. Multe dintre acestea au procente de 0,1% sau 0,2% din suprafața forestieră mondială, însă pădurile lor sunt esențiale pentru biodiversitatea locală și pentru climatul regional.

La polul opus, o serie de țări și teritorii au suprafețe forestiere foarte reduse, de ordinul a câteva mii sau chiar sute de hectare, contribuția lor la totalul global fiind practic nulă din punct de vedere procentual. Printre acestea se numără mici state insulare, microstate europene, precum și teritorii aride sau semi-aride. Câteva jurisdicții – cum sunt, de exemplu, unele insule sau entități statale de foarte mici dimensiuni – figurează în statistici cu 0 hectare de pădure.

La nivel de regiuni, datele pentru 2025 arată o concentrare clară a resurselor forestiere în două mari zone ale lumii. Asia-Pacific și Americile însumează fiecare aproximativ 1,61 miliarde de hectare de pădure, ceea ce înseamnă în jur de 39% din totalul global pentru fiecare regiune. Împreună, cele două spații concentrează aproape 78% din toate pădurile planetei.

Africa prezintă o structură diferită. Continentul deține în jur de 0,66 miliarde de hectare de pădure, adică 16% din totalul mondial, însă aceste păduri sunt distribuite între un număr mai mare de țări. Lider regional este Republica Democratică Congo, cu 3,4% din suprafața forestieră a lumii. În Europa, suprafața forestieră cumulată este de circa 0,20 miliarde de hectare, ceea ce reprezintă 4,9% din total. În schimb, Orientul Mijlociu însumează doar aproximativ 0,04 miliarde de hectare de pădure, adică 1% din suprafața mondială, subliniind contrastele puternice dintre regiuni în privința acoperirii forestiere.

Distribuția geografică a pădurilor devine deosebit de relevantă în sezoanele cu incendii de vegetație majore. Locația acestor mase forestiere influențează nu doar bilanțul de carbon, ci și calitatea aerului la scară continentală. În 2025, Canada a traversat al doilea cel mai grav an de incendii din istoria măsurătorilor, pierzând aproximativ 5,3 milioane de hectare de acoperire forestieră din cauza focului. La nivel global, incendiile au fost responsabile pentru 42% din cei 25,5 milioane de hectare de pădure pierduți în acel an.

Riscurile s-au menținut și în 2026. Incendii de amploare în provincia canadiană Columbia Britanică au forțat evacuarea a peste 20.000 de persoane, în timp ce fumul degajat a traversat frontiera și a afectat zone întinse din Statele Unite. Aceste episoade arată cum anume concentrarea pădurilor în câteva țări poate avea consecințe transfrontaliere imediate.

Având în vedere că aproape trei din fiecare zece hectare de pădure de pe glob se află în Rusia și Canada, incendiile majore din oricare dintre aceste două state pot influența emisiile de carbon și calitatea aerului la mii de kilometri distanță. Impactul nu se limitează la granițele naționale, ci poate afecta întregi regiuni, de la sănătatea publică până la evoluția fenomenelor climatice.

Analiza distribuției globale a pădurilor, însoțită de datele privind pierderile de acoperire forestieră și de intensificarea incendiilor, evidențiază vulnerabilitatea unui patrimoniu natural concentrat în relativ puține țări. În același timp, scoate în relief responsabilitatea crescută pe care aceste state o au în gestionarea sustenabilă a resurselor forestiere, într-un context în care pădurile joacă un rol central atât în combaterea schimbărilor climatice, cât și în menținerea biodiversității.