Centrele de date pentru inteligență artificială se extind rapid în Australia, dar cu ce preț?

Dimensiunea impresionantă și zgomotul produs de centrele de date sunt lucrurile pe care oamenii tind să le observe mai întâi. Unii spun că sunetul seamănă cu cel al unui avion care urmează să decoleze, în timp ce alții se plâng de un țiuit ascuțit.

Când Lucy* își culcă copilul, aude un bâzâit constant. „Îl aud și mă gândesc: «Ce este asta? Ce se întâmplă?»”, spune ea.

Apoi își amintește că zgomotul provine de la un centru de date aflat la doar 350 de metri de ușa casei sale, în cartierul preferat Lane Cove, din zona de nord a orașului Sydney. Alte patru centre sunt planificate în parcul industrial din apropiere.

Australia a devenit rapid o destinație globală pentru centrele de date. Investitorii sunt atrași de abundența energiei curate, de rezervele de gaze naturale și de suprafețele disponibile pentru alimentarea și găzduirea tehnologiilor.

La începutul acestui an, directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că Australia ar putea deveni capitala mondială a centrelor de date, dacă și-ar dori acest lucru.

Australia se îndreaptă deja în direcția dorită de marile companii de tehnologie. În țară există 162 de centre de date, iar alte 90 sunt planificate. În același timp, sunt pregătite investiții estimate la peste 155 de miliarde de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 80 de miliarde de lire sterline.

Dacă va fi aprobat, unul dintre cele mai mari centre de date din lume va fi construit în vestul orașului Sydney. Cu o capacitate de un gigawatt, acesta ar urma să devină cel mai mare consumator individual de energie din Australia.

În Marsden Park, tot în vestul orașului Sydney, este deja în construcție cel mai mare centru de date din emisfera sudică. Acesta se află la doar 100 de metri de o comunitate locală.

Pe măsură ce tot mai mulți australieni ajung să locuiască lângă centre de date, apar îngrijorări legate de rezervele de apă, consumul de energie și mediu. Mulți se întreabă dacă merită ca tara să intre în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (IA).

Centrele de date sunt esențiale pentru economia digitală încă de la apariția internetului.

Inițial, ele au fost construite pentru procesarea și stocarea datelor necesare unor servicii precum e-mailul, operațiunile bancare online și serviciile cloud. Totul s-a schimbat însă după lansarea ChatGPT, în 2022, când inteligența artificială a devenit extrem de populară. Acest fenomen a declanșat o cursă bruscă pentru construirea mai multor centre de date capabile să susțină noua tehnologie.

Și amplasarea acestor clădiri mari, fără ferestre, pline cu servere și cabluri, a devenit importantă din cauza latenței, adică a timpului necesar pentru ca datele să ajungă de la sursă la destinație.

„În prezent, nu ar fi acceptate întârzieri în domenii precum controlul traficului aerian, chirurgia robotică sau chiar serviciile Netflix”, spune Belinda Dennett, directoarea generală a Data Centres Australia.

Australia are aproximativ 13,6 milioane de utilizatori de inteligență artificială în fiecare lună, ceea ce o plasează pe locul al șaselea în lume în privința utilizării acestei tehnologii.

Experții spun că existența unor centre de date în Australia va reduce barierele pentru dezvoltarea mai multor companii australiene de inteligență artificială.

„Dacă privim problema invers, ce se întâmplă dacă nu construim infrastructură aici?”, spune Dennett. „Nu obținem nimic din lanțul valoric, ci doar importăm instrumente de la altcineva și devenim simpli utilizatori.”

Australia este atractivă și pentru investițiile străine. „Avem terenuri disponibile, stabilitate politică și facem parte din alianța de securitate Five Eyes”, afirmă Dennett.

„Avem, de asemenea, o forță de muncă bine pregătită, o rețea energetică destul de stabilă și un potențial uriaș în domeniul energiei regenerabile.”

Importanți oameni de afaceri și economiști afirmă că, fără explozia centrelor de date din ultimii ani, Australia ar fi intrat probabil într-o perioadă de recesiune.

Jon Whittle, fost director al centrului de cercetare digitală al agenției naționale pentru știință CSIRO și în prezent o voce importantă în domeniul inteligenței artificiale și al afacerilor, este de acord cu această evaluare. El spune că guvernul nu prea are de ales și trebuie să continue pe calea investițiilor.

„Există câteva considerente foarte serioase în această privință, dar mesajul meu principal este că trebuie să mergem înainte”, spune el.

În schimb, experții în energie și mediu susțin că Australia are o capacitate limitată de a satisface cererea uriașă de energie și apă a noilor centre de date.

Operatorul australian al pieței de energie estimează că necesarul de energie al centrelor de date s-ar putea tripla la nivel național până în 2030.

Fără o creștere semnificativă a producției de energie regenerabilă și a capacității de stocare, centrele de date ar putea majora cu 26% prețurile energiei în New South Wales până în 2035, potrivit Climate Council, o organizație independentă, non-profit, care oferă consultanță de specialitate.

Deoarece centrele de date au nevoie de energie neîntreruptă, la o scară și cu o viteză pe care energia eoliană și cea solară nu le pot asigura întotdeauna, există temeri că actualul boom va declanșa o nouă generație de centrale pe cărbune și gaze.

Niciun operator de centre de date analizat într-un raport recent al Greenpeace Australia Pacific nu a demonstrat în mod suficient că contribuie la dezvoltarea energiei regenerabile din țară.

În Statele Unite, multe centre de date nu așteaptă construirea unor noi capacități regenerabile și au constatat că este mai ieftin să ridice centrale noi pe gaze.

La doar 90 de minute de mers cu mașina de cartierul central de afaceri al orașului Sydney, grupul australian de date Cloud Carrier intenționează să construiască trei centrale pe gaze. Acestea ar urma să furnizeze energie unui centru de date existent și altor două centre planificate.

În plus, dacă cererea de energie pune o presiune prea mare asupra rețelei sau are loc o pană de curent, centrele de date, precum cel din Lane Cove, se vor baza pe generatoare diesel de rezervă.

Trezorierul statului New South Wales, Daniel Mookhey, afirmă însă că boom-ul investițiilor în centre de date este însoțit de o dezvoltare a energiei regenerabile.

„Nu vedem cele două lucruri ca fiind fără legătură”, spune el. „Vedem centrele de date ca pe o modalitate de a înlocui o mare parte din vechea energie produsă pe bază de cărbune cu energie regenerabilă, curată și verde, în timp ce sectorul privat suportă o parte importantă a costurilor, deoarece altfel acestea ar reveni gospodăriilor.”

Mookhey susține că noile investiții private vor sprijini energia regenerabilă și vor crea „noi industrii care, cel mai probabil, vor angaja generațiile viitoare”.

Centrele de date consumă însă și cantități mari de apă. Unele folosesc până la 40 de milioane de litri pe zi, echivalentul consumului a 80.000 de gospodării, pentru a preveni supraîncălzirea serverelor. Într-o tara afectată frecvent de secetă, aceasta poate deveni o problemă uriașă.

Sydney trebuie deja să-și mărească rezervele de apă potabilă în următorii cinci până la zece ani pentru a putea alimenta populația în creștere, potrivit Asociației australiene a serviciilor de apă.

Dacă apa va fi folosită pentru centrele de date, gospodăriile ar putea plăti prețul pentru aducerea ei din alte surse, inclusiv prin desalinizare, care este mai costisitoare decât metodele tradiționale de aprovizionare.

Sydney Water, cea mai mare companie de utilități de apă din Australia, estimează că centrele de date ar putea consuma până la 25% din apa potabilă a orașului până în 2035.

În luna iulie, premierul Anthony Albanese a anunțat o nouă obligație legală pentru centrele de date „de mari dimensiuni”. Acestea ar trebui să garanteze alimentarea cu energie, să limiteze consumul de apă și să plătească pentru orice infrastructură suplimentară de apă necesară.

Premierul a precizat însă că legislația, care urmează să fie introdusă în 2027, se va aplica doar proiectelor noi, nu și celor deja construite sau aflate în construcție.

Ca răspuns, grupurile de mediu și organizațiile comunitare cer suspendarea tuturor proiectelor de dezvoltare a centrelor de date.

„Guvernul întinde covorul roșu și spune că vrea ca noi să devenim capitala mondială a centrelor de date”, afirmă Rochelle Flood, viceprimarul orașului Lane Cove.

„Dar putem face acest lucru în mod sustenabil sau ne va îndepărta de obiectivele privind zero emisii nete și rezervele de apă?”

Într-o seară ploioasă de luni, în timpul unei reuniuni publice organizate de Greenpeace Australia Pacific la biblioteca din Lane Cove, localnicii au spus că nu au fost consultați niciodată cu privire la transformarea zonei lor într-un centru pentru industria de date.

Unul dintre centrele propuse în cadrul acestui grup ar urma să fie construit la doar 16 metri de cea mai apropiată locuință și la 160 de metri de o școală primară locală.

Flood mai spune că, dacă cele patru centre de date din parcul industrial vor fi aprobate, jumătate dintre afacerile existente va trebui să se mute, luând cu ele și locurile de muncă.

Felipe Tanaka, în vârstă de 40 de ani, este managerul unei companii din parcul industrial. El a fost informat că trebuie să se mute pentru a face loc unui centru de date.

„Nu am știut niciodată că s-ar putea întâmpla așa ceva”, spune Tanaka. „Mii de locuri de muncă vor dispărea din această zonă în următorii ani.”

Un centru de date de mari dimensiuni poate angaja peste o mie de muncitori în perioada construcției. Cercetările arată însă că numărul scade la aproximativ 100 de locuri de muncă după ce centrul devine operațional.

„Majoritatea celor 300-400 de angajați ai noștri de aici sunt localnici”, spune Tanaka. „Faptul că va trebui să ne mutăm va duce probabil la pierderea a jumătate dintre angajații mei.”

Trezorierul Mookhey afirmă că locurile de muncă pe care le vor aduce centrele de date nu vor proveni neapărat de la cei care lucrează în interiorul lor, ci de la cei care vor utiliza infrastructura.

„Când Microsoft și Amazon desfășoară activități aici, în New South Wales, este încurajator să vedem că se angajează să aducă unele dintre operațiunile lor mai specializate și să le localizeze aici”, spune el.

Nu este clar însă ce alte locuri de muncă specializate ar putea fi create și nici pentru ce vor fi folosite efectiv centrele de date. După cum au remarcat unii critici, mulți utilizatori ai inteligenței artificiale creează GIF-uri cu pisici, o activitate care consumă o cantitate de energie echivalentă cu funcționarea unui cuptor cu microunde timp de o oră.

„Ni se spune că acest lucru este esențial... că trebuie să avem aceste centre în cartierele noastre, dar nu ni se spune pentru ce sunt”, afirmă Flood.

„Atunci când apa potabilă, energia și terenurile noastre sunt folosite pentru conținut superficial generat de inteligența artificială, acest lucru nu aduce nicio valoare comunității.”

*Numele au fost schimbate pentru protejarea identității.