Exercițiu de război în SUA: un atac rusesc asupra R. Moldova și României ar testa reacția Washingtonului în 2028

Un exerciţiu de simulare desfăşurat luni în Statele Unite, cu participarea unor actuali membri ai Congresului şi a unor foşti oficiali militari, diplomaţi şi reprezentanţi ai serviciilor de informaţii, a analizat un scenariu în care Rusia atacă Republica Moldova în 2028, iar o dronă loveşte un depozit de combustibil din România, stat membru NATO, provocând victime civile. Autorul analizei apreciază că răspunsul american a fost „ezitant”.

Potrivit autorului, scenariul pornea de la ipoteza că războiul din Ucraina continuă până în 2028 şi ajunge într-un impas sângeros. În acest context, Moscova încearcă să divizeze şi mai mult Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova.

În cursul simulării, una dintre dronele ruseşti loveşte teritoriul României şi ucide civili. Participanţii au fost puşi în situaţia de a decide cum ar trebui să reacţioneze Statele Unite şi ce măsuri ar putea fi adoptate pentru a evita extinderea conflictului.

Concluzia exerciţiului, potrivit autorului, a fost că reacţia americană ar fi „timidă”, pe fondul percepţiei că opinia publică din SUA nu ar susţine o intervenţie militară puternică. Un asemenea rezultat ar transmite implicit că angajamentul de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO riscă să-şi piardă credibilitatea.

"Răspunsul în cadrul acestei simulări - şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate - a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect. În timpul simulării, membrii Congresului au convenit că opinia publică americană nu ar susţine o reacţie fermă. Iar fără leadershipul Statelor Unite, Europa ar fi fragmentată şi dezorganizată", scrie jurnalistul.

Exerciţiul a fost organizat cu sprijinul Brooks Institute al Universităţii Cornell şi al Rockefeller Foundation. Autorul precizează că a asistat la simulare cu condiţia să nu dezvăluie identitatea participanţilor şi detaliile care le-ar putea permite identificarea.

Autorul argumentează că riscul unei confruntări mai largi în Europa a crescut în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanţă TD International, potrivit căreia, din martie, ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ţinte europene. Printre acestea s-ar număra 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spaţiului aerian, şase acte ori tentative de sabotaj, şase atacuri cibernetice sau de război electronic şi cinci incidente maritime ostile.

Autorul aminteşte şi recentele acuzaţii formulate de Germania împotriva Moscovei privind atacuri cu drone şi acte de sabotaj. De asemenea, sunt menţionate incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei, inclusiv încălcări ale spaţiului aerian şi acţiuni considerate parte a războiului hibrid.

În opinia sa, absenţa unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să testeze limitele NATO. În acelaşi timp, statele europene ar putea fi determinate să adopte răspunsuri tot mai dure pe cont propriu, ceea ce ar creşte riscul unor decizii necoordonate.

"Pe măsură ce Europa şi Rusia urcă treptele escaladării, ce pot face Statele Unite pentru a preveni o catastrofă? Răspunsul este simplu: America ar trebui să acţioneze din nou ca o superputere şi ca lider al alianţei transatlantice", mai scrie autorul.

Acesta susţine că SUA şi aliaţii europeni ar trebui să avertizeze explicit Moscova că atacurile asupra statelor NATO vor avea "consecinţe severe", să menţină prezenţa militară americană în Europa şi să sprijine consolidarea capacităţilor de apărare ale aliaţilor. Totodată, statele membre ar trebui să îşi coordoneze mai bine reacţiile şi să îşi consolideze măsurile de protecţie pentru infrastructura critică.

"Pericolul de a lăsa actuala situaţie să continue nu constă doar în eşecul de a-l descuraja pe Putin, ci şi în incapacitatea tot mai mare de a-i tempera pe aliaţii europeni, care se simt abandonaţi şi devin tot mai disperaţi. Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.", concluzionează autorul, avertizând că lipsa unei reacţii coordonate între SUA şi Europa poate amplifica riscul unei confruntări directe cu Rusia. Într-un asemenea scenariu, orice incident produs pe teritoriul unui stat NATO ar putea declanşa o criză de amploare.