„Deutsche Welle”: A doua jumătate a anului 2015 va fi DRAMATICĂ pentru moldoveni

În ultimii ani, Republica Moldova a anunțat constant creștere economică, deși populația nu i-a simțit niciodată efectele. Acum se confruntă cu o recesiune, ale cărei efecte dure vor fi simțite de populație în special în a doua jumătate a anului.

Ministrul moldovean adjunct al Economiei, Octavin Calmîc, a anunțat zilele trecute că Moldova deja se află în recesiune, invocând motive „interne și externe”. Acestea sunt descrise în două rapoarte elaborate separat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și de Institutul de Cercetări Economice al Academiei de Științe a Moldovei.

Ambele anticipează o diminuare a Produsului Intern Brut al Moldovei cu aproximativ 2%. Principalii factori care vor afecta economia țării în 2015 sunt embargourile impuse de Rusia, războiul din Ucraina vecină, reticența investitorilor străini de a veni în Moldova și instabilitatea sistemului bancar. În plus, 2015 este an electoral (pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale generale), ceea ce înseamnă că, tradițional, politicienii se concentrează asupra luptei electorale în detrimentul bunei guvernări.

Banii furați urmează a fi colectați de la cetățeni

Potrivit economiștilor de la „Expert-Grup”, în a doua jumătate a anului, creditele vor înregistra o scădere cu 30%, iar investiţiile străine directe, exporturile, dar şi importurile, vor scădea esențial. Remitențele vor scădea cu 7%. În plus, Moldova a intrat în recesiune total nepregătită: cu un sector bancar slăbit, din care s-au furat miliarde de lei; o diminuare bruscă a încrederii populației în bănci și în moneda națională; și un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil.

Cel mai dur impact l-ar putea avea, însă, o eventuală decizie a Guvernului de a „salva” sectorul bancar prin convertirea în datorie de stat a creditelor oferite de Banca Națională celor trei bănci în derivă („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a scurs 1 miliard USD). Aceasta ar însemna ca gaura formată prin furtul de la cele trei bănci să fie acoperită din contul populației, prin majorări de impozite, accize, taxe, tarife și prețuri.