Rusia, REACŢIE FURIBUNDĂ după summitul NATO: ''Milioane de oameni...''

Deciziile luate la Summitul de la Varşovia stârnesc furia Rusiei. NATO a cimentat în Europa ''al doilea zid'', după cel al Berlinului, avertizează un membru important al senatului rus.

Rusia a reacţionat dur după deciziile de la Varşovia. Konstantin Kosaciov, presedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Senatului rus, a numit summitul NATO unul „al înşelăciunii'', informează mediafax.ro.

„Nu ne temem de soldaţi, ci de politicienii care, ştiind foarte bine că nu există nicio ameninţare din partea Rusiei, înşală milioane de oameni", a spus Kosaciov. Politicianul a adăugat că, prin deciziile pe care le-a luat vineri, în prima zi a summitului de la Varşovia, NATO "a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa" .

Kosaciov a comparat suplimentarea forţelor NATO cu ridicarea ''unui baraj în pustiu'', împotriva unei ''ameninţări inexistente''.

NATO decide suplimentarea prezenţei militare în Marea Neagră, din cauza Rusiei

Europa de Est pare să devină centrul manevrelor tactice între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, în contextul în care suplimentarea prezenţei militare NATO va fi urmată în mod sigur de măsuri simetrice ale Moscovei, cele două mari puteri insistând să configureze clar zonele de influenţă.

Tensiunile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia continuă să se amplifice începând din anul 2014. Criza politică din Ucraina, transformată în conflict militar separatist, a generat sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, nemulţumită de atragerea unor foste state sovietice în sfera de influenţă occidentală. Deşi unele state occidentale precum Franţa, Italia şi Germania par a avea un ton conciliant faţă de Rusia, tensiunile dintre Occident şi Moscova nu par să se diminueze.

Cu ocazia summitului de la Varşovia, Alianţa Nord-Atlantică a preluat comanda asupra sistemului european antibalistic - compus din elemente staţionate în România, Turcia, Spania şi Polonia - şi a aprobat consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Moscova a catalogat drept "absurde" sugestiile Alianţei Nord-Atlantice că Rusia ar reprezenta o ameninţare, avertizând că suplimentarea efectivelor NATO în Europa de Est va fi urmată de măsuri militare simetrice.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, insistând că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată. "Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată", a spus Stoltenberg.

Conform unor oficiali ruşi, decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate "agresiuni", vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, iar Rusia va reacţiona. "Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice. Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia", a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale", a atras atenţia, la rândul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus. Moscova a sugerat deja că va suplimenta capacităţile militare în enclava rusă Kaliningrad.

Probabil că actuala stare a relaţiilor NATO-Rusia a fost descrisă cel mai bine de generalul ceh Petr Pavel, şeful Comitetului militar NATO. El a explicat că Rusia încearcă să îşi restabilească statutul de putere mondială, notând că Moscova poate fi, în acelaşi timp, "concurent, adversar sau partener" al NATO.

Cert este că tensiunile dintre NATO şi Rusia par să ia forma acumulării de infrastructură militară în Europa de Est.

„Ca reacţie la staţionarea permanentă, chiar dacă prin rotaţie, a patru batalioane militare NATO în ţările baltice şi în Polonia, Rusia va desfăşura propriile grupuri armate în Districtul militar de vest", la frontiere ale ţărilor NATO, explică Dmitri Trenin, directorul filialei din Moscova a Centrului de analize Carnegie, citat de Euronews.

"Asistăm, din nefericire, la revenirea tensiunilor politice şi militare în Europa, după două decenii şi jumătate de absenţă a unor astfel de manevre", a subliniat Trenin.