Rusia lovește din nou Kievul după expirarea armistițiului. GUR avertizează asupra mobilizării a 600.000 de oameni

Rusia a reluat marți dimineață atacurile asupra Kievului, la scurt timp după expirarea suspendării de trei zile a loviturilor asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), Oleg Ivașcenko, avertizează că Moscova ar putea dispune de suficiente resurse pentru a continua războiul până în 2028 și ia în calcul mobilizarea suplimentară a aproximativ 600.000 de oameni în următorii doi ani.

UPDATE: Cel puțin două persoane au murit în urma atacurilor rusești

Cel puţin două persoane au murit marţi dimineaţă, iar alte opt au fost rănite într-un nou atac rusesc cu rachete şi drone asupra Kievului. Potrivit primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, bombardamentele au provocat pagube unor clădiri rezidenţiale şi altor obiective civile din mai multe cartiere ale oraşului.

Explozii puternice au fost auzite în primele ore ale dimineții, după ce suspendarea de trei zile a atacurilor rusești asupra Kievului a expirat în timpul nopții. Administrația militară a capitalei a raportat un atac cu rachete și i-a îndemnat pe locuitori să se deplaseze în adăposturi, subliniind că „apărarea aeriană este activată”.

Autoritățile au anunțat că au fost lovite clădiri din Kiev, dar și obiective din districtele Borîspil și Fastiv, situate în suburbii. În urma atacurilor au fost observate coloane de fum și flăcări, iar serviciile de intervenție au fost mobilizate în zonele afectate.

Acesta este primul atac rusesc asupra Kievului din ultimele trei nopți, după expirarea armistițiului reciproc anunțat de Moscova și Kiev în perioada vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner în cele două capitale.

Rusia a confirmat, la rândul său, încheierea „moratoriului de trei zile asupra atacurilor împotriva Kievului, instituit cu ocazia vizitei negociatorilor americani în Ucraina”.

Mai multe surse ucrainene specializate anticipaseră posibilitatea unui atac rusesc masiv cu rachete de diferite tipuri asupra Kievului, imediat după expirarea armistițiului. Acestea semnalaseră și repoziționarea unor bombardiere rusești, într-o posibilă pregătire pentru lovituri asupra capitalei.

Steve Witkoff a estimat luni că turneul său a permis „progrese substanţiale” în vederea organizării unor discuții tripartite pentru încheierea conflictului început după invazia rusă din februarie 2022.

„Preşedintele Trump lucrează din greu pentru a opri măcelul şi a acţiona în sensul unei păci durabile”, a dat el asigurări pe X.

Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin. Duminică, cei doi s-au deplasat pentru prima dată la Kiev, unde au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La negocierile desfășurate la Kiev au participat și reprezentanți europeni din Franța, Marea Britanie și Germania. Kremlinul a anunțat luni că „nu exclude” reluarea tratativelor tripartite.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat însă că este „încă prea devreme pentru a vorbi despre locul şi datele exacte”.

La rândul său, președintele ucrainean a afirmat că pregătește continuarea negocierilor: „Ne coordonăm următorii pași. Pregătim următoarele întâlniri și comunicări. Propunerile Ucrainei sunt constructive și vor fi întotdeauna”, a declarat Volodimir Zelenski pe Facebook.

Un înalt oficial al președinției ucrainene a afirmat că emisarii președintelui american Donald Trump au prezentat noi propuneri, „mai eficiente” pentru a pune capăt războiului, fără să ofere alte detalii.

În timpul rundelor anterioare de negocieri, Moscova și Kievul au rămas, în linii mari, pe poziții divergente. Discuțiile s-au blocat mai ales în jurul teritoriilor din estul Ucrainei, a căror anexare este revendicată de Rusia.

În contextul noilor tratative, Vladimir Putin a decretat o încetare a atacurilor asupra Kievului timp de trei zile, de sâmbătă până luni inclusiv. Volodimir Zelenski a anunțat, la rândul său, oprirea atacurilor care vizau Moscova în aceeași perioadă.

Rusia ar putea avea suficiente resurse pentru a continua războiul și în 2027, și în 2028, iar comandamentul rus ia în calcul mobilizarea suplimentară a aproximativ 600.000 de persoane în următorii doi ani, a declarat șeful GUR, Oleg Ivașcenko.

Potrivit acestuia, Rusia intenționează să mobilizeze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. GUR estimează că procesul ar putea fi intensificat după alegerile pentru Duma de Stat și s-ar putea desfășura chiar fără un anunț public oficial.

Mobilizarea ar putea viza în special regiunile îndepărtate ale Rusiei, unde controlul autorităților centrale și presiunea asupra populației ar permite recrutarea unui număr mai mare de oameni.

„Noi nu pornim de la declarațiile sale, ci de la informațiile pe care le are serviciul de informații”, a spus Ivașcenko, referindu-se la declarațiile președintelui rus Vladimir Putin, care a negat recent că Moscova pregătește o nouă mobilizare.

Fără o mobilizare suplimentară, Rusia ar putea în principal să-și compenseze pierderile și să mențină efectivele de pe frontul ucrainean. Pentru atingerea unor obiective militare suplimentare, inclusiv ocuparea completă a regiunilor Donețk și Luhansk, Moscova ar avea însă nevoie de personal suplimentar, potrivit evaluării GUR.

În același timp, economia rusă se află într-o situație mai dificilă decât la începutul invaziei pe scară largă. Printre principalele probleme se numără lipsa forței de muncă, creșterea deficitului bugetului federal și deteriorarea situației din sistemul bancar.

Cu toate acestea, Ivașcenko avertizează că presiunea economică nu este încă suficient de puternică pentru a determina Rusia să renunțe la război.

„Nu excludem că resursele pentru ducerea războiului împotriva Ucrainei îi vor ajunge și pentru 2027, și pentru 2028”, a declarat șeful GUR.

Potrivit acestuia, Rusia încearcă să acopere deficitul de personal și prin recrutarea cetățenilor străini. În prezent, militari din peste 40 de țări ar fi utilizați de forțele ruse, în special în unitățile de asalt.

GUR estimează că pierderile zilnice ale armatei ruse se situează, în medie, între 1.200 și 1.400 de persoane. În unele zile, numărul militarilor uciși sau răniți grav ar ajunge la 1.500.

Ivașcenko a vorbit și despre loviturile ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice ruse, care afectează tot mai mult capacitatea Moscovei de a susține războiul.

Potrivit șefului GUR, Ucraina este capabilă în prezent să lovească ținte aflate la peste 2.000 de kilometri de teritoriul său. Printre obiective se numără infrastructura energetică, centrele logistice și instalațiile complexului militar-industrial rus.

Aceste atacuri contribuie la creșterea costurilor pentru Rusia. Moscova trebuie să oprească producția, să repare obiectivele lovite, să modifice rutele logistice și să redistribuie sistemele de apărare antiaeriană.

Ivașcenko a afirmat că deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la aproximativ 82 de miliarde de dolari. În perioada de toamnă și iarnă, GUR se așteaptă la continuarea atacurilor masive rusești asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii energetice.

Rusia combină rachetele balistice și de croazieră cu drone și noi tipuri de muniții rătăcitoare. Potrivit lui Ivașcenko, unele dintre aceste arme pot atinge viteze de până la 700 de kilometri pe oră și folosesc sisteme de inteligență artificială și vedere computerizată.

El a avertizat că Rusia încearcă să creeze atacuri tot mai complexe. În cadrul acestora, mai multe tipuri de arme sunt utilizate simultan pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană.

„Adversarul se adaptează. Iar sarcina noastră este să ne adaptăm mai repede”, a spus șeful GUR.

Una dintre principalele probleme pentru Ucraina rămâne necesitatea unui număr suficient de interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot. Acestea sunt necesare în special pentru combaterea rachetelor balistice.

Serviciul de informații militar ucrainean estimează, de asemenea, că Rusia ar putea intensifica presiunea asupra țărilor de pe flancul estic al NATO.

Potrivit lui Ivașcenko, Moscova urmărește să testeze reacția Alianței și să determine statele europene să reducă sprijinul acordat Ucrainei.

GUR indică drept instrumente ale acestei strategii provocările militare, atacurile cibernetice, sabotajele asupra infrastructurii critice, campaniile de dezinformare și operațiunile sub „steag fals”.

„Prognozăm intensificarea presiunii militare exercitate de Kremlin asupra țărilor de pe flancul estic al NATO”, a declarat Ivașcenko.

În schimb, GUR consideră în prezent că amenințarea militară directă dinspre Belarus este scăzută. Serviciul ucrainean nu vede semne că Minsk se pregătește să intre direct în războiul împotriva Ucrainei.