Trump publică o hartă în care Canada, Mexicul și Groenlanda apar sub steagul Statelor Unite

Președintele Donald Trump a publicat o hartă în care steagul Statelor Unite acoperă o mare parte din America de Nord, inclusiv Canada și Mexicul, dar și Groenlanda, Islanda și mai multe insule din Caraibe.

Harta a fost publicată luni dimineață și prezintă steagul american suprapus peste Statele Unite, Canada, Mexic și o parte din America Centrală. Imaginea include, de asemenea, Groenlanda, Islanda și insule din Caraibe, precum Cuba și Jamaica.

Postarea vine după mai multe declarații și demersuri prin care Trump a promovat ideea extinderii influenței teritoriale a Statelor Unite dincolo de granițele actuale. Președintele a susținut anterior că Washingtonul ar trebui să preia Canada și Groenlanda și să obțină controlul asupra Canalului Panama.

Reprezentarea în care apar Mexicul și mai multe insule din Caraibe este însă o noutate. Până acum, afirmațiile lui Trump privind extinderea teritorială s-au concentrat în principal asupra Canadei, Groenlandei și unor puncte strategice din regiune.

Publicarea hărții are loc pe fondul tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și Canada. În ultima lună, Washingtonul și Ottawa au impus reciproc tarife asupra mărfurilor, ceea ce a amplificat disputa dintre cele două țări.

Duminică, Trump a publicat și o hartă a statului New Mexico, pe care acesta era denumit „New America”. Imaginea a apărut după răspândirea unei informații false potrivit căreia președintele ar fi semnat un ordin executiv pentru schimbarea numelui statului.

Harta publicată de Trump pe platforma Truth Social avea un „X” mare peste numele „Mexico” din denumirea statului, iar cuvântul „America” era afișat dedesubt. Contul oficial al Casei Albe a distribuit, de asemenea, imaginea pe platforma X.

Ultimele acțiuni ale administrației Trump fac parte dintr-o serie de gesturi prin care președintele a promovat ideea unei Americi cu o influență teritorială mult mai largă. Unele dintre aceste inițiative au vizat inclusiv denumiri geografice și simboluri asociate unor teritorii aflate în afara Statelor Unite.

Cel mai recent exemplu concret este legat de Lacul Ontario. Pe 27 august, Trump a semnat un ordin executiv prin care a dispus ca administratia federală americană să folosească denumirea „Lake America” în loc de „Lake Ontario”.

Ordinul prevede actualizarea sistemului federal american de denumiri geografice și eliminarea referințelor la „Lake Ontario” din baza de date Geographic Names Information System. Trump și-a justificat decizia prin importanța economică și strategică a Marilor Lacuri pentru Statele Unite, precum și prin contribuția americană la securitatea și infrastructura regiunii.

Decizia a fost luată în plin conflict comercial cu Canada. Ottawa a respins schimbarea, iar autoritățile canadiene continuă să folosească denumirea „Lake Ontario”. Modificarea nu produce efecte pe teritoriul Canadei și nu obligă alte țări să adopte noua denumire.

În Statele Unite, noua denumire a început însă să apară pe platformele de hărți. Google Maps și Apple Maps au adoptat „Lake America” pentru utilizatorii americani, în timp ce persoanele care accesează serviciile din Canada continuă să vadă denumirea „Lake Ontario”.

În cazul Canadei, Trump a vorbit în repetate rânduri despre transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Ideea a fost respinsă categoric de autoritățile canadiene și nu beneficiază de sprijinul conducerii de la Ottawa.

Mult mai serioasă decât disputa privind schimbarea denumirilor geografice este situația Groenlandei. Trump susține de mai mulți ani că Statele Unite trebuie să obțină controlul asupra teritoriului autonom danez, pe care îl consideră esențial pentru securitatea americană în zona arctică.

În ianuarie 2026, Casa Albă a confirmat că administratia Trump discută activ posibilitatea achiziționării Groenlandei și că toate opțiunile rămân pe masă. Principalul argument invocat de Washington este necesitatea de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiunea arctică.

Trump a mers chiar mai departe la începutul anului, afirmând că Statele Unite trebuie să dețină Groenlanda. El a avertizat că, dacă Washingtonul nu va prelua controlul asupra insulei, Rusia sau China ar putea încerca să facă acest lucru.

După săptămâni de tensiuni cu Danemarca și cu aliații europeni, Trump a renunțat ulterior la amenințările explicite privind folosirea forței militare pentru preluarea Groenlandei. Discuțiile diplomatice au continuat, iar problema statutului și securității insulei a rămas pe agenda internațională.

În mai, guvernul Groenlandei a anunțat că s-au înregistrat progrese în negocierile cu Statele Unite, dar a subliniat categoric că insula „nu este de vânzare”. Ministrul de Externe al Groenlandei a confirmat pe 2 septembrie că discuțiile sunt în desfășurare.

În paralel, Danemarca și-a consolidat prezența militară în Groenlanda, inclusiv prin trimiterea de recruți pentru prima dată în contextul tensiunilor actuale din Arctica. NATO și-a intensificat, de asemenea, activitatea în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitate și de competiția dintre marile puteri.

Uniunea Europeană a anunțat luni un pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda. Fondurile sunt destinate unor domenii precum mineritul, energia, conectivitatea digitală, turismul și educația, într-un moment în care importanța strategică și economică a insulei este în creștere.