Șeful Arm: Lipsa cipurilor încetinează dezvoltarea inteligenței artificiale care ar putea găsi tratamentul pentru cancer

Directorul celei mai mari companii de tehnologie cu sediul în Marea Britanie afirmă că inteligența artificială va descoperi, în timpul vieții noastre, un tratament pentru cancer pe care oamenii nu l-ar putea găsi singuri.

Rene Haas, directorul executiv al companiei Arm Holdings, specializată în proiectarea cipurilor și cu sediul în Cambridge, a explicat că modelarea felului în care un marker ADN este afectat de cancer reprezintă în prezent o problemă „prea complexă”. Cu toate acestea, el consideră că, în viitor, computerele „o vor rezolva”.

Haas susține, de asemenea, că în următorii cinci ani roboții umanoizi vor deveni larg răspândiți. În opinia sa, dezvoltarea rapidă actuală a inteligenței artificiale este însă încetinită de lipsa cipurilor necesare pentru construirea centrelor de date.

Pe de altă parte, directorul Arm este sceptic în privința posibilității ca aceste cipuri să fie fabricate în Marea Britanie în viitor.

Arm proiectează procesoarele, considerate „creierele” microcipurilor, care sunt deja utilizate în sute de miliarde de telefoane, automobile, ceasuri inteligente și alte dispozitive din întreaga lume.

La începutul acestei veri, creșterea puternică a valorii acțiunilor companiei, stimulată de boom-ul inteligenței artificiale, a făcut ca Arm să devină, în termeni de capitalizare, cea mai valoroasă companie cu sediul în Marea Britanie din istorie.

Haas, care a renunțat în aprilie la funcția de membru al consiliului de administrație al gigantului farmaceutic britanic AstraZeneca, a declarat: „Inteligența artificială va găsi un tratament pentru cancer pe care astăzi nici dumneavoastră, nici eu și nici alți oameni nu l-am putea descoperi în timpul vieții noastre. Eu cred că, în timpul vieții noastre, inteligența artificială va contribui la vindecarea cancerului”.

„Modelarea unei celule, modelarea unui om și modelarea felului în care un marker ADN este afectat de cancer reprezintă o problemă prea complexă, nu doar pentru oamenii din prezent, ci și pentru computerele care rulează sistemele de inteligență artificială.

Totuși, pe măsură ce vom introduce tot mai multe modele în aceste computere, iar computerele vor deveni mai sofisticate și mai capabile să ruleze modelele, ele vor rezolva această problemă”, a spus Haas.

Haas deține și o funcție importantă în cadrul SoftBank, principalul proprietar al companiei Arm. Grupul japonez are numeroase investiții în sectorul tehnologic, inclusiv în compania OpenAI.

Prof. Chris Bakal, de la Institutul pentru Cercetarea Cancerului din Londra și director executiv al Sentinal4D, afirmă că întrebarea esențială nu mai este dacă vom folosi inteligența artificială, ci ce date îi vom furniza.

El a explicat că, în laboratoare precum cel pe care îl conduce, cercetătorii antrenează sistemele de inteligență artificială folosind date obținute direct din probe prelevate de la pacienți.

„Aceste date nu sunt extrase de pe internet. Sistemul nu are nevoie de un centru de date uriaș pentru a funcționa. Viitorul inteligenței artificiale medicale nu va aparține celui care construiește cel mai mare computer. Va aparține celui care are măsurătorile potrivite.

Un astfel de tip de predicție ar putea reduce cu ani perioada necesară pentru dezvoltarea unor tratamente noi. Aici inteligența artificială aduce un beneficiu real pacienților”, a declarat Bakal.

În cadrul unei discuții ample, Haas a spus că cipurile proiectate de Arm vor alimenta, într-o măsură foarte mare, roboți capabili să învețe singuri. El estimează că aceștia vor fi folosiți în următorul deceniu în producție, activități de curățenie și securitate, în construcția de poduri, precum și pentru efectuarea unor reparații.

„Datorită inteligenței artificiale, acești roboți pot vedea, pot învăța și pot fi, în esență, reprogramați pentru sarcini noi. Astfel, în industria serviciilor, robotul programat să facă un pat poate învăța și să aranjeze prosoapele într-o cameră, să golească recipientele pentru gunoi sau să îndeplinească orice altă activitate pe care doriți să o efectueze”, a spus Haas.

Referitor la temerile că inteligența artificială va provoca pierderi masive de locuri de muncă, Haas a afirmat că schimbările pentru angajați vor exista. Totuși, el consideră că estimările potrivit cărora locurile de muncă vor dispărea și vor fi înlocuite complet de mașini sunt exagerate.

În opinia sa, noile oportunități create de dezvoltarea tehnologiei vor depăși numărul locurilor de muncă eliminate. Haas a mai spus că și temerile privind o eventuală corecție a creșterii spectaculoase a valorii companiilor din domeniul inteligenței artificiale sunt exagerate, deoarece cererea pentru această tehnologie va rămâne ridicată pe termen lung.

Tehnologia Arm, apreciată pentru consumul redus de energie, este utilizată în prezent în jumătate dintre centrele de date dedicate inteligenței artificiale din întreaga lume, potrivit lui Haas.

Această evoluție a determinat o schimbare importantă în activitatea companiei în ultimele luni. Arm a început să își vândă propriile microcipuri, pe lângă proiectarea acestora.

Meta, compania care deține Facebook, i-a solicitat Arm să dezvolte cipul Arm AGI. Potrivit lui Haas, cererea pentru acest produs „a depășit toate așteptările”, iar de la lansarea sa, în luna martie, au fost înregistrate solicitări în valoare de peste două miliarde de dolari.

Există însă probleme în aprovizionarea cu numeroase tipuri de cipuri. Haas consideră că acest deficit încetinește extinderea inteligenței artificiale și construirea de noi centre de date.

El a făcut referire la planurile pentru centre de date masive, cu o capacitate de mai multe gigawați, în Franța și Statele Unite. În același timp, există și proiecte pentru amplasarea unor centre de date în spațiu.

„Ne aflăm absolut într-un mediu limitat de aprovizionare. Pot fi obținute suficiente cipuri? Avem nevoie de mai multe fabrici de cipuri înainte să putem amplasa un centru de date în spațiu”, a declarat Haas.

Totuși, directorul Arm nu crede că producția de cipuri, concentrată în prezent în jurul gigantului taiwanez TSMC, s-ar putea muta în cele din urmă în Marea Britanie.

Guvernul britanic poartă discuții cu industria în legătură cu posibilitatea de a aduce în țară anumite componente ale lanțului de aprovizionare și producție a cipurilor. Haas consideră însă că nu este necesar ca Marea Britanie să construiască fabrici proprii pentru fabricarea acestora.

„Nu cred că este necesar ca Marea Britanie să construiască fabrici de cipuri. Aceste fabrici sunt foarte scumpe. Au nevoie de mulți lucrători specializati și de numeroase resurse naturale. În plus, există deja un ecosistem larg pentru astfel de activități”, a spus el.

Arm a fost considerată timp de mai multe decenii una dintre marile speranțe ale sectorului britanic de tehnologie. Din acest motiv, unii miniștri britanici au criticat vânzarea companiei către investitori japonezi, în 2016, precum și listarea parțială ulterioară pe bursa Nasdaq din New York, în locul bursei de la Londra.

Haas a subliniat însă că jumătate dintre angajații Arm lucrează în continuare în Marea Britanie. El a adăugat că firma este „de departe cel mai mare angajator din Cambridge”.