Ce vor găgăuzii

Vectori // Animozitățile de la Comrat au crescut în ultimul an pe măsura apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană

Provocările antieuropene și antiromânești din Găgăuzia au mers în ultimul an pas la pas cu eforturile autorităților R. Moldova în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Acestea s-au intensificat mai ales atunci când Chișinăul a fost lăudat la Bruxelles. Primele „nervozități” de la Comrat au venit la puțin timp după depășirea crizei politice din primăvara anului trecut, când a devenit clar că R. Moldova va merge pe calea integrării europene, și s-au intensificat la începutul acestui an, cu câteva luni înainte ca UE să decidă asupra abolirii regimului de vize pentru cetățenii moldoveni.

Pretexte

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, declara miercuri, la Comrat, într-o ședință cu premierul Iurie Leancă și spicherul Igor Corman, că lucrurile s-au precipitat în Găgăuz-Yeri după declarațiile unioniste făcute de președintele României, Traian Băsescu.

Minciună!Ideea organizării unui referendum local în cadrul căruia găgăuzii „să-și decidă dreptul de autodeterminare și să aleagă între aderarea la Uniunea Europeană sau la Uniunea Euroasiatică” a apărut cu mult timp înainte ca Băsescu să vorbească despre „următorul proiect de țară al României care este unirea cu Basarabia”. Dacă declarațiile unioniste ale lui Băsescu datează din 27 noiembrie 2013, semnăturile pentru organizarea referendumului în Găgăuzia au fost colectate încă în iunie 2013.

Cu o lună înainte de Summitul de la Vilnius la care R. Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE, Adunarea Populară de la Comrat a decis interzicerea termenilor de limbă, literatură și istorie română în instituțiile de învățământ din regiune.Ulterior,deputatul găgăuz Ivan Burgudji (autorul inițiativei de organizare a referendumului – n.r.) propuneaca autonomia găgăuză să-și formeze propriul Serviciu de Informații și Securitate care să nu depindă de puterea centrală de la Chișinău.

Filantropul locuiește în Rusia

„În autonomia găgăuză avem o tentativă clară de subminare a legislaţiei în vigoare. Cei care umblă cu ideea unui referendum, sfidează deschis legislaţia R. Moldova, depăşindu-şicompetenţele”, a declarat liderul liberal-democrat Vlad Filat într-o conferință de presă la începutul acestei săptămâni.Pentru că inițiativa referendumului nu a fost coordonată cu autoritățile de la Chișinău, liderii din Găgăuzia nu aveau cele940 de mii de lei necesarepentru organizarea referendumului. Dar s-a găsit un filantrop care să preia asupra sa efortul financiar. Bărbatul, un om de afaceri din Rusia, cu rădăcinila Ceadâr-Lunga, i-a promis bașcanului găgăuz că va dona un milion de lei pentru desfășurarea plebiscitului.

Anterior, Procuratura Generală a deschis dosare penale pe numele tuturor deputaților găgăuzi pentru „samovolnicie” în legătură cu decizia privind organizarea plebiscitului.

„Vom avea discuții la Ministerul Justiției și în Parlament pentru a găsi un mecanism viabil pentru ca Autonomia găgăuză să fie prosperă, dar avem nevoie de dialog constructiv cu Comratul și de liniște. Vă îndemn să stați și voi să vă gândiți în privința referendumului. Eu cred că nu a fost atins punctul ireversibil”, a declarat premierul Iurie Leancă în cadrul unei întrevederi avute cu autoritățile găgăuze. Președintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat, la rândul său, importanța acțiunilor în comun, „ca cetățeni ai acestui stat”, pentru rezolvarea tuturor problemelor.

Mesajul lui Muhametșin

La începutul acestui an, în cadrul unei întâlniri cu locuitorii din zona de sud a R. Moldova, Ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova,FaritMuhametșin, a declarat că „Găgăuzia și Taraclia, la fel ca regiunea transnistreană, vor deveni zone speciale de interes ale Federației Ruse în anul 2014”. Muhametșin a mai specificat faptul că a văzut în cele două regiuni „exemple pozitive demne de urmat” și de alte regiuni ale R. Moldova.