Misterul celor şase morţi de la Petrohan şi Okolciţa: ancheta scoate la iveală o posibilă sectă, abuzuri sexuale şi eşecuri grave ale instituţiilor din Bulgaria

La începutul lunii februarie, Bulgaria a fost zguduită de o descoperire macabră, transformată rapid într-unul dintre cele mai tulburătoare cazuri din istoria recentă a ţării. Pe 2 februarie, autorităţile au găsit trei bărbaţi morţi în cabana montană Petrohan: Ivailo Ivanov, 49 de ani, Decio Vasilev, 45 de ani, şi Plamen Stattev, 51 de ani. La o săptămână distanţă, groaza a crescut când alte trei cadavre au fost descoperite într-o rulotă abandonată sub vârful Okolciţa: Ivailo Kaluşev, 51 de ani, speolog de renume mondial şi autoproclamat lider spiritual, Nikolai Zlatkov, 22 de ani, şi Aleksandar Makulev, 15 ani, găsit cu degetele ambelor mâini împreunate. Ceea ce la început părea un incident tragic s-a conturat ca o reţea complexă de presupuse abuzuri sexuale, practici de tip cult, eşecuri instituţionale şi implicaţii politice. În centrul anchetei se află Kaluşev, care, potrivit procurorilor, a condus o „societate închisă cu elemente de sectă”, activă între Bulgaria şi Mexic, atrăgând copii vulnerabili şi familii în căutare de îndrumare spirituală. Grupul se confruntă cu acuzaţii de manipulare, abuz şi control sistematic, care ar fi putut, în final, să ducă la cele şase decese.

Procurorii iau în calcul scenariile de crime-sinucideri sau sinucideri, iar lipsa de claritate privind circumstanţele exacte a alimentat speculaţiile şi teoriile conspiraţioniste în rândul populaţiei. Cabana Petrohan era folosită drept bază pentru o organizaţie neguvernamentală dedicată protecţiei naturii, deşi unele relatări prezintă membrii acesteia ca „pădurari” care, ani la rând, au patrulat zona de la graniţa cu Serbia şi au asistat poliţia de frontieră. Cinci dintre victime erau membri ai ONG-ului Agenţia Naţională pentru Controlul Ariei Protejate şi locuiau în cabană, în timp ce băiatul de 15 ani era fiul unui prieten al grupului.

Poliţia a difuzat imagini surprinse de camerele de supraveghere din exteriorul cabanei, filmate pe 1 februarie, ziua în care s-au produs crimele. Se vede cum cei şase îşi iau rămas bun unii de la alţii. Mai târziu, cei trei rămaşi în cabană au fost filmaţi în timp ce îi dădeau foc. Autorităţile au anunţat că membrii ONG-ului erau implicaţi în budismul tibetan, în interiorul cabanei fiind găsite cărţi şi afişe budiste. O rudă a unuia dintre membri a vorbit despre „instabilitatea psihologică excepţională” din cadrul grupului, declaraţie preluată de poliţie în rapoartele oficiale.

În apropierea cadavrelor au fost găsite patru cartuşe, două pistoale şi o puşcă, iar experţii criminalişti au stabilit că focurile de armă au fost trase de la distanţă mică. Analizele criminalistice dispuse în cazul Petrohan au scos la iveală dovezi balistice importante: reziduuri de praf de puşcă, care corespund compoziţiei găsite pe cele trei arme recuperate, au fost detectate pe mâna dreaptă a lui Decio Vasilev şi pe mâna dreaptă a lui Plamen Stattev. Din cauza contaminării puternice cu sânge a mâinilor lui Ivailo Ivanov, au fost cerute teste suplimentare pe haine, pentru identificarea eventualelor urme de praf de puşcă. Echipele criminalistice au confirmat că două cartuşe goale de la locul faptei proveneau de la un pistol Glock găsit lângă unul dintre decedaţi.

În paralel, anchetatorii aşteaptă evaluarea grafologică a materialelor confiscate din refugiul montan, care includ însemnări scrise de mână despre „purificarea spirituală” şi practici intime, considerate relevante pentru a înţelege dinamica internă a grupului.

Decesele de la Okolciţa

Continuă eforturile pentru stabilirea momentului exact al morţii celor trei persoane descoperite în rulotă sub vârful Okolciţa. Rezultatele preliminare ale expertizei balistice au arătat particule semnificative de praf de puşcă pe mâinile lui Ivailo Kaluşev, iar urme suplimentare au fost identificate pe palmele lui Nikolai Zlatkov. Remarcabil este faptul că mâinile lui Aleksandar, băiatul de 15 ani, nu prezentau asemenea reziduuri, ceea ce ridică noi întrebări despre rolul său în ultimele ore ale grupului.

Concluziile privind cauza morţii

Medicii legişti au stabilit că Plamen Stattev a murit din cauza unei plăgi prin împuşcare la cap, provocată de o armă de calibru 9 mm, descărcată de la o distanţă extrem de mică. S-au observat arsuri pe părul facial, în special la sprâncene şi barbă, însă scalpul a rămas nears, iar faţa nu prezenta leziuni termice, un tipar întâlnit la persoane expuse la combustibili inflamabili sau la incendii. Decio Vasilev a murit tot în urma unui foc de armă de 9 mm tras de aproape. Pe încheieturi şi palme au fost identificate arsuri, cel mai probabil provocate de un lichid inflamabil care îi acoperea mâinile şi care a luat foc. Specialiştii consideră că împuşcătura fatală ar fi putut fi autoprovocată. Evaluarea medico-legală pentru al treilea corp, al lui Ivailo Ivanov, este încă în curs, acesta având pantalonii parţial arşi la momentul găsirii.

Apar acuzaţii de abuz sexual

În cadrul procedurilor preliminare au apărut mărturii ale unor martori care descriu contacte sexuale cu minori. Din declaraţiile strânse până acum reiese că această comunitate izolată impunea sesiuni obligatorii de meditaţie ce includeau vizualizări, mantre şi alte tehnici similare. Probele indică prezenţa constantă a minorilor şi adolescenţilor atât într-o proprietate din Mexic, cât şi în diverse locaţii din Bulgaria. Conform unor martori, ar fi existat relaţii sexuale între un bărbat adult şi băieţi minori.

Autorităţile continuă audierea martorilor pentru a reconstrui modul de funcţionare al organizaţiei, dar şi pentru a urmări fluxurile de donaţii direcţionate către persoane fizice şi entităţi non-profit asociate.

Afirmaţiile şocante ale unei mame

Dr. Tsvetislava Galabova, directoarea spitalului psihiatric „St. Ivan Rilski”, a descris-o pe Sofia Andreeva, mama care şi-a încredinţat fiul lui Ivailo Kaluşev pentru a-l salva de dependenţa de droguri, ca având trăsături psihopatice „terifiante”. Într-un interviu televizat, dr. Galabova a subliniat şocul provocat de absenţa totală a emoţiei la Andreeva. Deşi are 25 de ani de experienţă în psihiatrie legală, vizitând centre de detenţie şi închisori, unde a văzut nenumărate mame stând la coadă pentru a duce pachete copiilor lor adulţi încarceraţi, aici reacţia maternă părea complet lipsă.

Într-un podcast, Sofia Andreeva a făcut declaraţii uimitoare despre fiul ei, Valeri, care nu se numără printre cei ucişi, dar a participat la „activităţile de grup” organizate de Kaluşev. Ea este convinsă că Valeri a iniţiat acuzaţiile de abuz sexual asupra copiilor şi adolescenţilor formulate la adresa lui Kaluşev. A spus că speră ca Valeri să trăiască suficient de mult pentru a suporta ruşinea, numindu-l „criminalul moral” al acestor persoane. În opinia ei, acuzaţiile fiului au precipitat decesele, iar moartea celor implicaţi „apană acum asupra părinţilor”, susţinând că „toate calomniile lui i-au ucis pe cei care au avut grijă de el”.

Povestea lui Valeri

Sofia Andreeva şi-a descris fiul drept un copil problemă, exmatriculat de la şcoală pentru şantaj. Relaţia dintre mamă şi fiu era complicată, marcată de răceală şi lipsă de comunicare. Andreeva respinge categoric acuzaţiile de pedofilie lansate de Valeri împotriva lui Kaluşev şi a altor membri ai grupului. Ea susţine în continuare că budismul interzice astfel de practici şi că nu pot fi reale.

Potrivit mamei, campania de denigrare a lui Ivo Kaluşev ar fi pornit chiar de la Valeri. Ea l-a dus personal la Kaluşev când acesta avea 14‑15 ani, în perioada în care băiatul se confrunta cu o dependenţă de droguri. Termina clasa a opta şi urma să intre în clasa a noua la Liceul de Matematică din Sofia, în cea mai elitistă clasă de limbă germană. La o lună după sosirea în comunitatea lui Kaluşev, Valeri a renunţat la marijuana şi ţigări. Băiatul a dorit ulterior să rămână şi să locuiască permanent cu Ivo Kaluşev, ajungând în cele din urmă în Mexic, unde a rămas până în 2017.

Andreeva povesteşte că, din relatările lui Kaluşev, a aflat că Valeri se comportase recent scandalos, ţipând, aruncând cu obiecte, intrând în crize de isterie, iar ceilalţi membri ai grupului au privit cu uşurare plecarea lui. După întoarcerea în Bulgaria, Valeri ar fi început să-şi şantajeze tatăl pentru bani. A realizat că a poza în simpatizant budist nu îi va aduce resurse financiare şi a început să-l avertizeze pe tatăl său în legătură cu „acea sectă” care i-ar fi jefuit pe el şi pe mama lui.

Conform Sofiei Andreeva, fiul său a invocat un contact fizic, împins de o mare invidie şi gelozie pentru că în comunitate apăruse un alt băiat. Valeri se vedea deja ca un viitor învăţăcel care duce tradiţia mai departe, aşteptând oameni care „vor veni să se încline în faţa lui” şi să-i recunoască autoritatea spirituală. Sosirea lui Nikolai Zlatkov, una dintre victime, i-ar fi distrus aceste speranţe. Valeri „a înnebunit”, spune Andreeva, simţindu-se detronat. Ea neagă însă categoric existenţa unor relaţii sexuale între lider şi membrii tineri, precum Nikolai şi Aleksandar, băiatul de 15 ani, ambii găsiţi morţi.

Rapoarte împotriva lui Kaluşev

Există cel puţin trei sesizări oficiale împotriva lui Ivailo Kaluşev. Prima a venit în urmă cu câţiva ani chiar de la Valeri, devenit între timp adult şi aflat în viaţă. El ar fi trimis scrisori tatălui vitreg al lui Nikolai, în care susţinea că Ivailo Kaluşev este pedofil. Un alt raport, al treilea, ar fi fost depus de bunicii micuţului Leon, un băiat ajuns în grija lui Kaluşev „extrem de nevrotic”, după cum se precizează în documente. Sofia Andreeva rămâne convinsă că Valeri leagă toate aceste evenimente de „calomnia” împotriva lui Ivailo Kaluşev şi că percepţia publică a fost puternic influenţată de acuzaţiile lui.

Şcoala care nu a acţionat

Aleksandar, de 15 ani, găsit mort la Okolciţa, nu a mai frecventat şcoala după 5 ianuarie, la finalul vacanţei de iarnă. Cu toate acestea, şcoala privată „Kosmos” a înregistrat absenţele în sistemul electronic naţional abia pe 3 februarie 2026. Din această cauză, instituţiile nu au putut interveni la timp şi nu au activat Mecanismul de acoperire şi reţinere la şcoală, care ar fi permis o reacţie mai rapidă.

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei a anunţat o inspecţie la faţa locului la şcoala „Kosmos”. Conducerea şcolii a susţinut iniţial că elevul a frecventat orele, însă inspecţia a constatat perioade lungi de absenţă, aflate acum în proces de verificare. Au ieşit la iveală şi alte neconcordanţe administrative: instituţia nu are experienţă în aplicarea Mecanismului de acoperire şi reţinere a elevilor în sistemul educaţional. Pe 6 februarie, elevul a fost exmatriculat retroactiv, începând cu data de 3 februarie 2026. La dosar a fost ataşată o cerere din partea părinţilor lui Aleksandar pentru încetarea relaţiilor contractuale, cu efect de la începutul celui de-al doilea semestru al anului şcolar 2025/2026.

Pe 2 februarie, trei bărbaţi au fost găsiţi morţi în cabana Petrohan, iar alte trei persoane, inclusiv minorul, figurau ca dispărute. Pe 6 februarie, tatăl lui Aleksandar, Iani Makulev, a declarat că fiul său se afla împreună cu Ivailo Kaluşev. Ultima comunicare cu copilul avusese loc pe 29 ianuarie, când acesta era la mare. Cei trei se plimbau şi făceau scufundări. De atunci, urma lor s-a pierdut. În pofida lipsei de contact, Iani Makulev îşi exprima atunci convingerea că fiul său este bine.

Misiunea Şcolii Internaţionale „Kosmos” este prezentată ca fiind aceea de a oferi „oportunităţi de creştere şi dezvoltare pentru oameni liberi”. Şcoala, în care părinţii şi-au înscris copiii, este autorizată şi funcţionează conform standardelor educaţionale aprobate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, precum şi în cadrul sistemului educaţional Cambridge International. Instituţia insistă că în procesul educaţional nu se desfăşoară cursuri legate de practici spirituale, religioase sau alte activităţi neconforme cu standardele oficiale. Nu ar fi fost organizate activităţi, tabere, excursii, antrenamente sau alte forme de cooperare cu persoane, organizaţii ori structuri implicate în cazurile anchetate.

Totuşi, legături între şcoală şi Kaluşev reies din pagina de Facebook a unei aşa-numite Şcoli de Aventură, care menţionează afilierea la un ONG şi chiar recomandă şcoala „Kosmos”, alimentând suspiciuni privind contacte informale între mediul educaţional şi cercul liderului spiritual.

„Biblioteca cultului”

Un element din ultima informare oficială a instituţiilor, care nu a atras iniţial multă atenţie, este o fotografie cu o masă plină de cărţi confiscate din locuinţa suspecţilor. Imaginea a generat interpretări variate şi afirmaţii despre o pretinsă „bibliotecă a cultului”. Din fotografiile difuzate reiese că printre publicaţiile confiscate se află mai ales cărţi din tradiţia budistă tibetană, volume de filosofie spirituală şi lucrări despre practici ezoterice moderne. Unele dintre aceste titluri sunt considerate texte clasice folosite pe scară largă în formarea religioasă şi filosofică la nivel internaţional, ceea ce complică discuţia despre rolul lor concret în radicalizarea grupului.

Consecinţe politice

Fostul ministru al Mediului şi Apelor, Borislav Sandov, a respins afirmaţiile actualului ministru demisionar al mediului şi apelor, Manol Ghenov, care susţinea că acordul cu ONG-ul de la Petrohan ar fi fost ilegal. Sandov a declarat la televiziunea naţională că nu au existat acuzaţii privind legalitatea contractului încheiat cu organizaţia ce administra cabana Petrohan. El a precizat că a vizitat fosta cabană de trei ori între 2022 şi 2024, negând însă că ar fi văzut copii găzduiţi acolo.

În Parlament s-a declanşat o dezbatere intensă între partide pe tema modului în care statul protejează copiii, având în vedere că una dintre victime era minor. Unii deputaţi din opoziţie au criticat guvernarea pentru faptul că nu a sprijinit crearea unui registru public al agresorilor sexuali, proiect de lege care ar fi urmărit împiedicarea persoanelor condamnate pentru astfel de fapte să lucreze cu copii. Totodată, opoziţia a acuzat guvernul şi autorităţile de lipsă de supraveghere şi reglementare a ONG-urilor, mai ales a celor active în domeniul protecţiei mediului sau al altor activităţi sociale, acuzând accesul acestora la finanţări şi operaţiuni fără un control adecvat.

Discuţiile parlamentare au readus în prim-plan nevoia unor reguli mult mai stricte privind finanţarea şi monitorizarea organizaţiilor neguvernamentale din Bulgaria. În timpul dezbaterilor au fost formulate şi cereri de demitere a şefului Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (DANS), pe motiv că instituţiile nu au asigurat o supraveghere corespunzătoare a grupului implicat în cazul Petrohan, lăsând astfel loc agravării unei situaţii care, în final, a dus la un deznodământ tragic.