Ungaria riscă să restituie 10 miliarde de euro după ce un aviz al Curţii de Justiţie UE contestă decizia Comisiei Europene

Comisia Europeană ar trebui să-şi revizuiască decizia prin care a deblocat 10 miliarde de euro şi i-a acordat Ungariei în 2023, potrivit unui consilier juridic senior al celei mai înalte instanţe din Europa. Dacă Curtea de Justiţie a UE va da curs acestui aviz juridic, Ungaria va fi obligată să returneze banii primiţi.

Curtea de Justiţie a UE (CJUE) examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia şi-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria, în decembrie 2023. Aceste sume fuseseră reţinute anterior din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. Deputaţii europeni acuză Comisia de oportunism politic şi susţin că decizia a fost luată chiar înaintea unui summit crucial al liderilor UE, când blocul comunitar era disperat să obţină cooperarea premierului ungar Viktor Orbán şi acordul său pentru trimiterea de ajutor către Ucraina.

Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta, care recomandă anularea deciziei Comisiei de a debloca fondurile, va ghida judecătorii în pronunţarea hotărârii finale ce va fi făcută publică în câteva luni. Avocaţii generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici ai Curţii, chemaţi să asiste instanţa în cauze complexe sau fără precedent, oferind o analiză independentă.

Acest aviz survine într-un moment delicat pentru Ungaria, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán este în urmă în sondaje înaintea alegerilor din aprilie. De luni de zile, liderii UE au evitat să ia măsuri dure împotriva Budapestei şi au fost reţinuţi în declaraţiile critice la adresa prim-ministrului, deoarece Comisia şi diplomaţii au considerat că orice presiune asupra lui Orbán ar fi exploatată în campania electorală.

„Avizul juridic nu este ceea ce aveam nevoie atât de aproape de alegeri”, a declarat un diplomat al UE, sub protecţia anonimatului pentru a putea vorbi liber. Comisia a refuzat să comenteze poziţia consilierului juridic. La rândul său, Viktor Orbán nu a comentat hotărârea nici la sosirea la summitul liderilor UE din zona rurală a Belgiei.

„COMISIA DATOREAZĂ O EXPLICAŢIE”

Avizul Tamarei Ćapeta susţine că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” propriile cerinţe privind respectarea statului de drept atunci când a decis să transfere fondurile, înainte ca reformele asumate de guvernul de la Budapesta să fie puse integral în practică. Ea afirmă că executivul european nu a realizat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independenţa” Curţii Supreme din Ungaria şi la procedura de numire a membrilor Curţii Constituţionale. Sunt două aspecte cheie despre care Parlamentul European a reclamat că nu au fost abordate corespunzător de către Comisie.

Avocatul general critică de asemenea Comisia pentru lipsă de transparenţă, subliniind că nu au fost furnizate argumente suficiente pentru decizia de deblocare a fondurilor. „Comisia datorează o explicaţie nu numai Ungariei, ci şi cetăţenilor UE în general”, se arată într-o declaraţie a Curţii. În acelaşi timp, avocatul general nu a susţinut acuzaţiile Parlamentului conform cărora Comisia ar fi făcut abuz de putere.

RECUPERAREA BANILOR

René Repasi, europarlamentar german şi profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam şi la Universitatea din Geneva, a explicat că o eventuală anulare a deciziei Comisiei ar însemna că executivul condus de Ursula von der Leyen ar trebui să „solicite înapoierea banilor”. „Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăţi la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”, a precizat Repasi.

Hotărârea Curţii, atunci când va fi pronunţată, va crea un precedent privind întinderea puterii discreţionare a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept de către statele membre UE. Aceasta va fi deosebit de importantă în aplicarea Regulamentului privind dispoziţiile comune (CPR), care fixează condiţii stricte legate de respectarea drepturilor fundamentale şi de independenţa justiţiei ca premisă pentru plata fondurilor UE.

Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri din octombrie 2025, susţinând că „etapele” tehnice prestabilite pentru tratarea problemelor privind independenţa judiciară au fost, în mod oficial, îndeplinite de Budapesta şi, prin urmare, instituţia era obligată să elibereze fondurile. Însă avizul avocatului general sprijină argumentul juriştilor Parlamentului, conform căruia Comisia ar fi trebuit să adopte o viziune mai cuprinzătoare asupra deficienţelor sistemice ale statului de drept în Ungaria şi a evaluat incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare.

Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a afirmat că poziţia avocatului general „a fost o mustrare dură pentru Comisie. Dacă instanţa va urma acest raţionament în hotărârea sa finală, aceasta va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”, a subliniat Freund. El a mai spus că avizul „confirmă ceea ce Parlamentul European denunţă de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală şi motivată politic. Prin acţiunile sale, Comisia şi-a pus în joc propria credibilitate. Fondurile UE trebuie acordate numai atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene şi statul de drept. Ne aşteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor. Trebuie să înceteze să se lase manipulată de autocraţi precum Viktor Orban”.