Liderii UE promit reforme rapide la Castelul Alden Biesen pentru a întări economia Europei în fața Chinei și a lui Trump

Liderii celor 27 de state membre s-au angajat joi să implementeze reforme pentru redresarea economiei Uniunii Europene (UE), cu obiectivul unei Europe mai rapide şi mai eficiente, capabile să facă faţă mai bine presiunilor venite din partea Chinei şi Statelor Unite.

”Împărtăşim acelaşi sentiment al urgenţei. Trebuie să acţionăm imediat şi să accelerăm, pentru că suntem busculaţi de competiţia internaţională”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, după discuţiile cu omologii săi europeni.

”O Europă, un marş!”, a afirmat în faţa presei preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, subliniind angajamentul de a aprofunda integrarea pieţei unice, un vast spaţiu de 450 de milioane de consumatori, încă afectat de bariere interne semnificative.

Preşedintele Consiliului UE, Antonio Costa, a promis prezentarea unor ”măsuri concrete” în luna martie, la viitorul summit european.

Liderii UE s-au reunit la Castelul Alden Biesen, în nord-estul Belgiei, pentru a analiza cum pot accelera un pachet de reforme economice: simplificarea şi eliminarea reglementărilor considerate inutile, aprofundarea pieţei unice şi introducerea unor măsuri de protecţie în sectoare strategice.

În ultimele zile, Franţa şi Germania şi-au expus deschis divergenţele privind priorităţile: Parisul insistă pe protejarea industriei prin conceptul ”Made in Europe”, în timp ce Berlinul pledează pentru o dereglementare cât mai amplă. Cu toate acestea, liderii celor două ţări au ţinut să afişeze unitate, sosind împreună la summit şi ţinându-se de mână.

”Noi vrem o Europă mai rapidă şi vrem să o îmbunătăţim”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.

Economia europeană beneficiază de numeroase atuuri, însă suferă de o creştere modestă, estimată la 1,5% în 2025, şi de lipsa unor campioni globali în domeniile viitorului, precum inteligenţa artificială (AI). Această situaţie alimentează temerile privind o posibilă decuplare de Beijing şi Washington.

Relaţiile comerciale internaţionale au devenit un teren minat, pe care UE se regăseşte tot mai des în defensivă. Uniunea se confruntă deja cu presiuni venite dinspre China, care controlează pământuri rare esenţiale pentru industria mondială, inundă Bătrânul Continent cu colete de mici dimensiuni şi îşi măreşte constant excedentele comerciale.

În acelaşi timp, presiunea vine tot mai mult şi din Statele Unite, care, după revenirea la putere a lui Donald Trump, au ameninţat că ar putea anexa Groenlanda, au recurs la arma taxelor vamale şi au atacat virulent regulile digitale şi de mediu stabilite la Bruxelles.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a dezbătut joi, la Castelul Alden Biesen, cu liderii europeni. Analizele şi recomandările sale au inspirat în 2024 o serie de reforme ambiţioase în interiorul UE.

COOPERĂRI CONSOLIDATE

Reforma vizează în primul rând eliminarea barierelor interne care frânează activitatea economică, orientarea comisiei în serviciul întreprinderilor şi reducerea acumulării de reglementări europene şi naţionale. Obiectivul este o economie mai competitivă, cu proceduri mai simple.

Acest tratament de şoc, lansat în urmă cu 18 luni de Comisia Europeană, s-a împotmolit parţial în procedurile legislative complexe ale UE.

Summitul a fost marcat de ”discuţii intense” cu privire la preţul energiei, a recunoscut Ursula von der Leyen. Mai multe state, inclusiv Italia, cer o reaşezare a pieţei europene a carbonului, pe care o acuză că penalizează industria, şi vor să oprească eliminarea treptată a cotelor gratuite de emisii de dioxid de carbon (CO₂).

”Ar fi o greşeală strategică să spunem că competitivitatea presupune abandonarea luptei împotriva modificărilor climatice”, a avertizat Emmanuel Macron.

În ceea ce priveşte ”preferinţa europeană”, un alt subiect sensibil, preşedintele francez a anunţat că lista sectoarelor vizate urmează să fie definitivată în martie, când Bruxellesul va prezenta, la sfârşitul lunii, un proiect de lege dedicat acestui aspect.

Este vorba despre stabilirea unor obligaţii pentru anumite întreprinderi care beneficiază de ajutoare publice, de a produce în Europa – de exemplu, în sectorul construcţiei de automobile.

Într-o aparentă concesie faţă de Germania, care doreşte menţinerea parteneriatelor globale ale Europei, Bruxellesul propune ca produsele provenite din state cu reglementări similare celor europene să fie tratate ca şi cum ar fi ”fabricate în UE”, potrivit unei versiuni a proiectului la care AFP susţine că a avut acces.

Parisul şi Berlinul nu sunt de acord nici în privinţa planului bugetar. Macron propune investiţii masive, finanţate prin împrumuturi comune sau ”euroobligaţiuni”. Germania respinge, deocamdată, această idee, care urmează însă să fie din nou discutată luna viitoare, în cadrul negocierilor privind viitorul buget al UE.

În schimb, ideea unui nou regim juridic al întreprinderilor, denumit ”EU Inc”, menit să reducă formalităţile administrative, a beneficiat de un consens relativ larg. La fel şi propunerea de relaxare a regulilor privind fuziunile, pentru a permite apariţia unor campioni europeni în domenii precum telecomunicaţiile.

Mai mulţi lideri au deschis uşa unor ”cooperări consolidate” pentru aplicarea anumitor măsuri. Asta înseamnă că ele ar urma să fie implementate doar în ţările care doresc să participe voluntar, în cazul în care se dovedeşte prea dificil ca respectivele politici să fie extinse la toate cele 27 de state membre.