Sub umbrela americană

Prezentul continuu

Mitingul de la 3 noiembrie a eclipsat un alt moment istoric care a scăpat opiniei publice. Şi aceasta cu toate că el are pentru noi o semnificaţie nu mai mică decât Summitul de la Vilnius.

Deveselu şi Mihail Kogălniceanu

Evenimentede o importanţăcovârşitoare s-au întâmplat la finele lunii trecute în România. De natură eminamente militară, acestea creează, de fapt,în zonă o nouă realitate geopolitică.

Două nume, Mihail Kogălniceanu şi Deveselu,apar de câteva zile în prim-planul strategiilor militare americane şi euroatlantice. Ele transformă Bucureştiul, după cum scrie presa occidentală, în partenerul strategic principal al SUA nu numai în estul şi centrul Europei, ci şi pe întregul continent.

Noua situaţie are un impact mare şi asupra ţărilor adiacente. Dar mai cu seamă asupra Chişinăului, graţierelaţiilor speciale dintre cele două state româneşti.

Mai întâi, Bucureştiulşi Washingtonul au semnat un acord care transformă baza militară americană Mihail Kogălniceanu de lângă oraşulConstanţa în punctul de tranzit numărul 1 pentru trupele Statelor Unite şi NATO, dislocate în Asia Centrală. Evacuarea militarilor americani din Afganistan se va face de acum încolo prin România.

Baza de la Marea Neagră înlocuieştebaza Manas din Kârgâzstan care nu mai poate fi folosităîn urma presiunilor exercitate de la Moscova asupra autorităţilor de la Bişkek. Drept rezultat, România devine un element-cheie pentru reacţiaşi dislocarea rapidă a forţelor aliate în cazul unor situaţii conflictuale în Orient.

Mai apoi, în aplicarea Acordului româno-american din 13 septembrie 2011 privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, în judeţul Olt au început lucrările de construcţie la Facilitatea antirachetă de la baza Deveselu. Ele urmează să se încheie cu instalarea unui complexAEGISAshore de radare şi baterii SM3-IB.

În ciuda protestelor Kremlinului, scutul american antirachetă devine astfel un fapt împlinit. James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, care a condus delegaţia SUA la Deveselu, a ţinut să precizeze în cadrul unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor că evenimentul marchează începutul unei noi etape pentru relațiile României cu SUA și NATO.

De la Nistru încoace

Şi de bună seamă, având în vedere importanţa capitală pentru securitatea occidentală a bazelor Deveselu şi Mihail Kogălniceanu, Bucureştiulse constituie într-un jucător puternic în toată regiunea. Potrivit analiştilor militari polonezi TomaszDąborowskişi Andrzej Wilk, România, metaforic vorbind, se transformă într-un uriaş portavion euroatlantic capabil să descurajeze orice uneltire agresivă împotriva Europei.

Presa occidentală titrează în aceste zile că Deveselu va apăra UE de rachetele intercontinentale. Şi ea are dreptate.

Numai că efectele punerii în funcţiune a celor două baze americane în România sunt mai extinse. Aşa cum arată ministrul Apărării, Mircea Duşa, Bucureştiul oferă astăzi securitate şiţărilor din zonă. Iar celui de-al doilea stat în primul rând.

Vorba e că instalarea bazelor Deveselu şi Mihail Kogălniceanu face parte dintr-un proces mai complex de cooperare dintre Washington şiBucureşti. Acesta prevede, în special, modernizarea forţelor armate ale României de aşa manieră ca ele să fie apte săreacţioneze adecvat în cazul unor pericole externe. Printre posibilele provocări cărora Bucureştiul trebuie să le facă faţă se numără şi o eventuală destabilizare la Nistru.

Aşa fiind, Chişinăul intră efectiv sub umbrela euroatlantică înainte încă de ase asocia cu UE. Chiar dacă ruşiireacţionează nervos la consolidarea alianţei militare româno-americane, în noile condiţii este puţin probabil ca Moscova să-şi permită o invazie contra Republicii Moldova de genul războiului din 2008 contra Georgiei.