Referendumul nepedepsit riscă să provoace o reacţie în lanţ

Prezentul continuu

Premierul Iurie Leancă declara deunăzi că îndărătul referendumului din Găgăuzia se ascunde Partidul Comuniştilor. Este adevărat. Dar tot atât de adevărat este faptul că în spatele PCRM se mai ascunde altcineva.

Fără mască şi perucă

Un altul este autorul votului ilicit de duminică. Şi acesta nu trebuie căutat cu lumânarea ziua în amiaza mare. El se relaxează într-o matrioşkă politică de pe masa başcanului de la Comrat.

Rusia este adevăratul infractor care a comandat referendumul. Formuzal, Burgudji şi compania sunt doar killerii care execută o comandă venită de la Moscova.

De altfel, Kremlinul nici nu are prea multă nevoie de camuflaj. Acţionează adesea pe faţă. Fără mască şi perucă.

Recent, precum se ştie, ambasadorul Rusiei la Chişinău, Farit Mukhametshin, a avertizat că Taraclia şi Comratul „vor deveni zone de interes special ale Federaţiei Ruse”. Zis şi făcut. Referendumul a avut loc chiar în ciuda faptului că fusese declarat în justiţie ilegal.

De unde vine acest tupeu? Din slăbiciunea puterii de la Chişinău. Din timiditatea ei. Din lipsa de curaj de a spune lucrurilor pe nume. Din incapacitatea de a aplica legea.

Or, un demers diplomatic al autorităţilor moldovene se impunea de urgenţă încă de la începutul lunii ianuarie, când Farit Mukhametshin făcuse declaraţiile sale provocatoare. Dar nici acum nu-i prea târziu.

Ambasadorul rus trebuie chemat la Ministerul de Externe pentru a i se înmâna o notă oficială de protest şi a i se cere să înceteze amestecul în afacerile interne ale Republicii Moldova. Aşa va fi şi corect, şi protocolar, şi în conformitate cu toate practicile diplomatice.

Plecat sau nu, capul încasează pumni

Să nu-mi spuneţi însă că un gest de condamnare a Kremlinului îl va înfuria pe Putin. Că nu trebuie să repetăm greşeala lui Saakaşvili a cărui gură mare ar fi provocat invazia Rusiei din august 2008.

Moscova acţionează împotriva noastră pornind de la propriile planuri, nu în funcţie de capul plecat sau nu al Chişinăului. Putin n-are nevoie de pretexte ca să te lovească sub centură sau chiar în moalele capului.

Atâta doar că lipsa de reacţie a oficialităţilor moldovene are efectul bumerangului. Îi întăreşte pe ruşi în convingerea că au de a face la Chişinău cu nişte nătăfleţi care pot fi călcaţi în picioare fără nicio reţinere. Nu vedeţi că Moscova de la o vreme nici nu se îngrijeşte cel puţin să justifice embargoul vinurilor. Tace şi face.

Şi de ce ne-am mira? Dacă un stat nu-şi respecte legile, uzanţele politice şi diplomatice, cine să le mai respecte? Puşkin? Lavrov? Haideţi să fim serioşi.

Un îndemn la debandadă

Referendumul din autonomia găgăuză înainte de a fi o incitare la separatism, este un îndemn la haos şi debandadă. O sfidare a justiţiei care l-a catalogat din timp ca fiind contrar legii.

Va da cineva socoteală pentru încălcarea normelor juridice în vigoare? Dacă nu, halal de acest stat. Se duce pe apa sâmbetei.

O democraţie, potrivit lui Raymond Aron, înseamnă mai întâi de toate egalitatea tuturor în faţa legii. Dar şi responsabilitatea lor efectivă în faţa legii. În caz contrar, nu există nici democraţie, nici stat de drept. Totul se năruiește.

Autonomia găgăuză nu-i mare sculă separatistă, bineînţeles, oricât tumbe ar face ca să ne impresioneze. Nu are unde să se desprindă.

Dar dacă la Comrat nimeni nu va fi adus în faţa instanţei pentru a răspunde pentru ilegalitatea comisă, mâine vor scoate capul alte hahalere din toate colţurile ţării. Nu-şi vor vedea lungul nasului, pentru că nimeni nu le va pune-n faţă oglinda justiţiei.

Dacă legea rămâne literă moartă

N-aş vrea să fiu înţeles greşit. Am spus-o şi o repet: referendumul din Găgăuzia e o furtună într-un pahar cu apă. O bazaconie. O infamie mică, dar penală.

Iar hoţul care a sustras un pahar cu apă trebuie tras la răspundere la fel ca şi gangsterul care a furat un diamant. Atâta doar că pedeapsa celui dintâi va fi mai mică decât a celui de-al doilea.

În cazul în care autorităţile centrale însă se vor face că plouă, iar justiţia nu se va pune în mişcare pentru a sancţiona fărădelegea comisă în autonomia găgăuză, situaţia ar putea scăpa de sub control. Referendumul nepedepsit riscă foarte mult să provoace o reacţie în lanţ

Impunitatea măreşte îndrăzneala. Când legea rămâne literă moartă, statul încetează să existe.