Putin a deschis cutia Pandorei

Aşa este omul: nu întotdeauna îşi dă seamă că modul său sigur şi tradiţional de viaţă a fost răsturnat într-o secundă cu susul în jos. Că tavanul i se prăbuşeşte în cap, iar casa îi este cuprinsă de flăcări şi riscă în scurt timp să se prefacă în scrum.

Nu doar Crimeea, întreaga Eurasie devine zonă de conflict

Copiii încă zburdă prin curte fără să priceapă că focul le mistuie jucăriile lor dragi. Părinţii cară apă cu căldarea ca să stingă incendiul, fără să ştie că ceea ce a fost nu va mai fi.

Referendumul ilegal din Crimeea a născut mai mult decât o Transnistrie ridicată la pătrat. Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina a transformat întreaga Eurasie într-o zonă de conflict.

Şi nu este vorba doar de un precedent periculos care poate provoca o agresiune similară în Letonia, Estonia, Belarus, Kazahstan sau în orice altă republică ex-sovietică sub pretextul apărării etnicilor ruşi. Situaţia este mult mai gravă.

A fost dată de-a berbeleacul ordinea mondială. Invazia Rusiei în Crimeea atrage într-un potenţial conflict global practic toţi jucătorii de calibru ai lumii, de la SUA şi UE în Vest până la Japonia şi China în Est. Nu în zadar, nicio ţară n-a sprijinit Moscova în Consiliul de Securitate al ONU.

O mare putere precum Rusia a călcat în picioare dreptul internaţional. Drept consecinţă, celelalte state trebuie să reacţioneze. Dar nu atât pentru a face dreptate Ucrainei, cât pentru a nu permite ca virusul intervenţiei, lansat de Putin, să se transforme într-o pandemie letală pentru întreaga lume.

Tocmai de aceea, nu doar SUA, acest lucru era previzibil, ci şi ţările UE, mult mai prudente, înclină să dea o replică necruţătoare Kremlinului. Angela Merkel spunea deunăzi că Germania este gata să suporte şi pagube economice pentru a sancţiona fără menajamente Rusia.

Trei scenarii posibile, toate nefaste

Criza ucraineană nu va degenera neapărat într-un război fierbinte în toată legea. Conflictul mai poate fi îngheţat. Însă şi în acest cel mai fericit ultim caz procesul de congelare a diferendului va genera un război rece. Lumea, deci, va fi altfel decât a fost până acum.

În linii mari, se întrezăresc trei scenarii posibile ale evoluţiei crizei ucrainene. Unul mai prost decât altul.

Primul. Moscova anexează Crimeea, transformând-o într-o republică autonomă în hotarele Rusiei. Apoi invadează estul şi sudul Ucrainei.

Al doilea. Kremlinul recunoaşte independenţa Crimeei, îşi întăreşte prezenţa militară în peninsulă şi o lasă să funcţioneze precum Abhazia şi Osetia de Sud.

Al treilea. Moscova recunoaşte referendumul, îşi păstrează prezenţa militară în peninsulă, dar nu merge mai departe şi transformă Crimeea într-o altă Transnistrie.

Coborâtă la statutul Coreei de Nord

Primele două scenarii vor conduce la escaladarea conflictului. Moscova se va vedea obligată, de exemplu, să-şi creeze un coridor prin regiunile Odesa, Nikolaev şi Herson pentru a ajunge până la baza ei din Transnistria. Logica expansiunii o va forţa să susţină de asemenea elementele separatiste din Harkov, Doneţk etc.

Continuarea intervenţiei ruse va degenera într-un război ruso-ucrainean sângeros. Kievul va rezista, dar cu pierderi teritoriale importante, mai cu seamă în zona Donbasului şi în sud. În ceea ce priveşte Rusia, aceasta va fi izolată pe plan internaţional şi va deveni un paria precum Coreea de Nord sau un alt Iran de proporţii ceva mai mari.

Dar şi în cazul celui de-al treilea scenariu, mult mai blând decât primele două, lumea se va pomeni sub teroarea unei ameninţări perpetue cu un război mondial. Ostilitatea dintre Ucraina şi Rusia se va dovedi mult mai primejdioasă decât cea dintre Grecia şi Turcia după ocuparea Ciprului de Nord, întrucât conflictul din Crimeea va atârna ca o sabie a lui Damocles asupra mai multor ţări europene.

Deşi joacă astăzi împotriva Ucrainei, Rusia dă şah-mat Ţărilor Baltice, Republicii Moldova, Belarusului, Kazahstanului, Georgiei, Asiei Centrale ş.a.m.d. Şi nu este vorba doar de probabilitatea unui atac direct asupra acestor ţări. Ele toate sunt puse în situaţia unor state împinse pe prima linie a frontului care au în spate un inamic reprezentat de minorităţile ruse.

Cortina de termopan

În aceste circumstanţe, o nouă cortină va desparte iar Vestul de Rusia. Poate că va fi nu chiar de fier, ci de termopan, să zicem.

Oricum, ţările europene vor trebui să-şi ia măsuri de precauţie, fapt ce le va obliga să-şi pună o centură de siguranţă în faţa ameninţărilor ruse. Asta va însemna adoptarea unor măsuri de securitate în materie de apărare, informaţii, călătorii, cultură şi schimburi comerciale.

Aşa fiind, şocul crizei din Crimeea va lovi cu putere şi Chişinăul, indiferent ce turnură va lua confruntarea rusă-ucraineană. Moscova va trebui să facă ceva cu Transnistria.

Tiraspolul nu va fi abandonat, asta e clar. Ruşii nu au făcut niciun pas înapoi până acum, de ce ar ceda astăzi, când cu riscul reputaţiei şi izolării generale mizează pe cartea intervenţiei?

În noile împrejurări istorice, eu unul nu sunt sigur că Republica Moldova are forţa să reziste. Riscurile care cresc în progresie geometrică o îndreaptă spre unirea cu România. Despre asta însă cu altă ocazie.