Adevăratul motiv pentru care Leancă s-a dus la Soci

Prezentul continuu

Dintr-un punct de vedere, Jocurile Olimpice de Iarnă sunt deja un fiasco. Evenimentul sportiv a fost neglijat aproape de toţi liderii marilor puteri.

Strălucesc prin absenţă

La Soci, precum se ştie, invocând diverse motive, au refuzat să vină preşedinţii Joachim Gauck, Barack Obama şi Francois Hollande. Au lipsit cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron, şeful Guvernului polonez Donald Tusk şi mulţi alţii.

Deşi Moscova a anunţat iniţial că la Olimpiadă vor sosi nu mai puţin de 60 de şefi de stat sau de Guvern, numărul real al acestora aproape că s-a înjumătăţit. La ceremonia de deschidere au asistat, bunăoară, regele şi premierul Olandei, premierul nipon Shinzo Abe ş.a.

De altfel, doar doi şefi de stat au boicotat pe faţă Olimpiada. Majoritatea politicienilor occidentali nu au vorbit pe şleau despre motivele politice ale refuzului lor. Ei au lăsat să se întrevadă, totuşi, că n-au dat curs invitaţiei în semn de protest împotriva încălcărilor drepturilor omului în Federaţia Rusă.

În această situaţie, deşi se ţine băţos, Putin s-a ales de fapt cu o palmă zdravănă din partea comunităţii internaţionale. Strălucind prin absenţă, liderii marilor puteri i-au stricat jucăria olimpică liderului de la Kremlin.

Arta posibilului

Impresionaţi, pesemne, de toate acestea, unii observatori ai fenomenului politic de la noi au început să se umfle în pene. Nu numai bloggerii, ci şi semnatarii unor articole de analiză politică din mass-media îi cer socoteală lui Iurie Leancă pentru faptul că n-a boicotat Jocurile Olimpice.

Se susţine cum că premierul moldovean s-ar fi dus la Soci să se umilească. I se impută că n-a urmat exemplul preşedintelui Timofti. Că n-a ţinut cont de semnalele trimise de liderii occidentali şi câte şi mai câte.

Sincer vorbind, şi mie mi-ar fi plăcut dacă Leancă i-ar fi dat peste nas lui Putin, răzbunându-i astfel pe vinificatorii moldoveni sau pe profesorii hărţuiţi la Tiraspol. Dacă era şi el liderul unui stat mare precum Franţa. Dacă avea în spate forţa militară şi cea economică ale Statelor Unite.

Numai că politica e arta posibilului. Şi, de aceea, în jocurile internaţionale este raţional să faci doar ceea ce poţi. E normal să ai curaj şi demnitate, dar nu-i bine să forţezi nota.

Nu trebuie nici să te prosternezi şi nici să sari la bătaie la un campion în categoria grea, dacă faci parte din categoria muscă. David l-a învins pe Goliat nu prin demonstraţii de forţă, ci prin inteligenţă.

Iurie Leancă, plecând la Soci, n-a făcut o figură aparte. Dimpotrivă. A procedat aidoma colegilor săi din Ţările Baltice sau din alte câteva state membre ale Uniunii Europene.

Delegaţia Letoniei la Jocurile Olimpice din Rusia, de exemplu, a fost condusă de preşedintele republicii Andris Berzins. Au fost la Soci premierul bulgar Plamen Oreşanski şi primul-ministrul României Victor Ponta.

Ca să nu mai vorbesc de Lituania. Cu toate că preşedintele ţării, Dalia Grybauskaitè, a boicotat Jocurile Olimpice de Iarnă, prim-ministrul Alighirdas Butchiavicius a asistat la ceremonia de deschidere şi chiar a avut o întrevedere cu omologul său rus Dmitri Medvedev.

Credeţi că acest lucru este întâmplător? Vă imaginaţi că la mijloc ar fi o discordanţă între şeful statului şi cel al Guvernului? Să fim serioşi.

Un boicot blând

Occidentul a ales un tip mai blând de boicotare, întrucât speră să evite încă exacerbarea unui nou război rece cu Rusia. A aplicat puterea soft power. Nu hard power.

Tocmai de aceea şi Obama, şi Cameron, şi Merkel, explicând motivele absenţei lor la Soci, s-au ascuns după eufemisme. Cancelarul german, bunăoară, a invocat probleme de sănătate după un accident de schi.

Boicotul, altfel spus, n-a fost total. Chiar dacă n-au venit preşedinţii sau premierii, ţările au trimis un alt demnitar de stat. Delegaţia americană, bunăoară, este condusă de Janet Napolitano, ex-ministru al Securităţii Interne.

Şi Japonia are mari probleme cu Rusia, nu doar Republica Moldova. Totuşi, premierul nipon, Shinzo Abe, a considerat de cuviinţă să sosească la Soci.

Premierul Lituaniei, ai cărei agricultori fuseseră recent ţinta unui embargo rusesc, a venit la Soci, chiar dacă şeful statului, după cum am spus, a boicotat deschis Jocurile Olimpice alături de omologul său german. S-a umilit şi Butchiavicius, precum Leancă, sau cum vine treaba asta?

Nu fiţi mai catolici decât Papa

Părerea mea este că replica Republicii Moldova la şantajul Moscovei a fost rezonabilă şi pe potriva situaţiei create. Preşedintele republicii, Nicolae Timofti, a refuzat să meargă la Soci şi acest gest a fost suficient în actualele condiţii.

Nici partenerii occidentali, deşi au luat o poziţie critică faţă de matrapazlâcurile lui Putin, nu au întrecut măsura. Şi nici pe noi nu ne-ar fi lăudat dacă am fi sărit peste cal.

Astfel stând lucrurile, Iurie Leancă a făcut exact ce trebuia să facă un premier responsabil. S-a comportat precum colegii săi din Letonia sau din Lituania. Nu era cazul să fie mai catolic decât Papa.

Acuzaţiile puerile din presă la adresa premierului n-au nimic în comun cu o evaluare serioasă a lucrurilor şi sunt izvorâte dintr-un maximalism adolescentin. Vreţi să ştiţi de ce Leancă s-a dus la Soci? Pentru că e elementar: Watson.