Aceasta e MANEVRA care îţi OMOARĂ frânele. Cei mai mulţi şoferi o fac zilnic

Coşmarul oricărui şofer este să rămână fără frâne, de aceea înlocuirea plăcuţelor de frână uzate este vitală atât pentru siguranţa pasagerilor, cât şi pentru a celorlalţi participanţi la trafic. Limita la care se schimbă este de aproximativ 30.000 de kilometri, până 50.000 kilometri. Pe lângă km parcurşi, un alt amănunt de care trebuie să ţineţi cont este calitatea materialelor din care sunt făcute plăcuţele şi de stilul de condus.

Un stil de condus sportiv, ci frâne puternice şi dese, uzează mai rapid plăcuţele şi discurile, în timp ce alţi coferii care frânează încet, prelungesc viaţa frânelor.

„Dacă nu se aude zgomot la frânare sau nu s-a aprins becul martor la bord, înseamnă că nu este cazul ca plăcuţele să fie schimbate. Un indiciu care vă indică uzura plăcuţelor de frână îl reprezintă canalul de pe mijlocul plăcuţei. Dacă canalul nu mai este pronunţat, este evident că plăcuţele trebuie schimbate”, explică pentru Adevărul Marcel Boghian, inginer auto.

Pentru a înlocui plăcuţele de frână, sunt necesare: cric cu o capacitate de două tone, trepied de susţinere, cheie de roţi, şurubelniţă, cheie cu tubulară, hexagon, perie de sârmă, patent, spray pentru curăţarea frânelor, vaselină, pilă şi seringă.

Asiguraţi maşina cu un trepied

Primul pas va fi să ridicaţi maşina cu cricul, apoi da-ţi roata jos şi asiguraţi maşina cu un trepied pentru a evita eventuale incidente (defecte ale cricului). Cu o şurubelniţă lată scoateţi apoi cele două căpăcele din spatele etrierului, cele care acoperă cele două şuruburi cilindrice cu cap pentru intrare hexagon, după care desfaceţi şuruburile etrierului cu un hexagon.

Scoateţi cablul (cablu senzor ABS) care este prins pe un suport de la etrier (doar îl scoateţi din acel suport). Cu un patent scoateţi siguranţa etrierului şi extrageţi-l cu grijă din suport, aşezându-l apoi pe braţul planetarei şi scoateţi şi cealaltă plăcuţă ( plăcuta exterioară). Desfaceţi şuruburile suportului de plăcuţe cu o cheie cu tubulară, scoateţi suportul şi apoi discul de frână. ”Curăţaţi de depuneri locaşurile plăcutelor de pe suportul plăcutelor cu o pilă, unde circulă plăcuţele la fiecare acţionare a pedalei de frână, iar după curăţare puneţi foarte puţină vaselină pe aceste locaşuri”, precizează inginerul Marcel Boghian.

Testaţi frâna

Montaţi la loc discul de frână şi suportul plăcuţelor, apoi strângeţi cele două şuruburi cu cheia tubulară. Este important să ştergeţi sau să spray-aţi discul pentru a elimina stratul de protecţie aplicat din fabrică, după care montaţi plăcuţa de frână exterioară. Deschideţi apoi capota şi desfaceţi căpăcelul rezervorului de frână, pe care îl lăsaţi aşa, după care luaţi etrierul, îl întoarceţi şi îl sprijiniţi pe partea de sus a discului şi împingeţi pistonaşul în etrier cu două şurubelniţe sau două capete de ciocan. După ce aţi făcut toate aceste operaţiuni, scoateţi plăcuţa veche din etrier şi înlocuţi-o cu cea nouă, după care puneţi foarte puţină vaselină la etrier în locaşul în care va fi instalată plăcuţa exterioară şi montaţi etrierul pe support, după care îl strângeţi cu cele două şuruburi cilindrice cu cap de intrare hexagon de 7 şi le acoperiţi cu căpăcelele de protecţie. Nu uitaţi să montaţi siguranţa înapoi pe suportul de la etrier. Extrem de important este testul pe care îl veţi efectua după finalizarea operaţiunii. Porniţi motorul şi faceţi câteva pedale de frână, cât să fiţi siguri că frâna ţine foarte bine. Extrageţi apoi cu o seringă surplusul de lichid de frână care este peste nivelul maxim şi aduceţi-l până la nivelul maxim, după care puneţi la loc căpăcelul rezervorului pentru lichidul de frână. Ultimul lucru pe care îl mai aveţi de făcut este să montaţi roata şi să o strângeţi.

Sursă: Adevărul