Viorel Morari, CANDIDAT la funcția de procuror GENERAL? „Dacă e ACHITAT pe toate capetele de acuzare, atunci poate candida”. Fostul șef al Procuraturii Anticorupție este îndemnat să nu facă, totuși, acest PAS

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, poate să pretindă la funcția de procuror general, în cazul în care Alexandr Stoianoglo va primi o notă proastă în cadrul exercițiului de evaluare externă, doar dacă își rezolvă toate problemele din justiție, a declarat președintele Comisiei juridice pentru numiri și imunități din Parlamentul R. Moldova, Olesea Stamate, în cadrul unei emisiuni televizate.

Totuși, fostul șef al Procuraturii Anticorupție este îndemnat să se abțină de la un asemenea pas.

„Viorel Morari trebuie să-și rezolve problemele pe care le are cu justiția. Dacă și le rezolvă și e achitat pe toate capetele de acuzații care i s-au adus, probabil că ar putea candida la această funcție. Dar, din punctul meu de vedere, reputația lui este șifonată și atunci nu știu dacă putem vorbi despre restabilirea încrederii în Procuratură având o asemenea persoană în funcția de procuror general”, a precizat Stamate.

Vicepreședinta PAS a ținut să sublinieze că Morari, în pofida faptului că discuta cu fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, nu ar fi în drept să fie înscăunat procuror general.

„Faptul că cei doi comunicau și făceau un anumit schimb de informații nu înseamnă că cineva l-a binecuvântat pe altcineva. Nu cred că poate fi făcută o asemenea interpretare. Deja domnul Michalko trebuie de întrebat de ce a considerat necesar să comunice cu Viorel Morari și ce avea de comunicat cu dumnealui. Dar eu presupun că se comunica, deoarece în perioada respectivă mai mulți reprezentanți ai corpului diplomatic aveau anumite neclarități. Era evidentă o luptă între clanuri din Procuratură, între câteva grupări și, probabil, nici diplomații nu înțelegeau foarte bine cine este mai curat, cine este mai cu păcate în sistem. Încercau să afle, prin comunicarea cu anumiți factori din interiorul Procuraturii sau dintre cei care erau atunci suspendați… Încercau să afle care e de fapt situația, care e tabloul real”, a adăugat Stamate.

Sursa citată a mai spus că, în cazul în care Alexandr Stoianoglo decide astăzi să demisioneze, atunci procesul de evaluare în privința sa ar putea fi oprit, însă nu și urmărirea penală desfășurată de procurorul Victor Furtună.

„Dacă în cadrul procesului de evaluare Alexandr Stoianoglo primește nota zece din zece pentru activitatea desfășurată, atunci foarte bine. Dacă în cadrul urmării penale se demonstrează că nu sunt suficiente probe în privința sa și dosarul nu poate fi trimis în judecată, atunci dumnealui revine în funcție. Dacă dânsul demisionează, atunci e decizia lui. Totuși, cel mai probabil, procesul de evaluarea activității sale va continua, pentru ca să fie livrat un raport. Dar asta depinde de cei care au inițiat evaluarea. Dacă membrii comisiei vor considera că, în cazul în care deja a demisionat, nu mai e nevoie de evaluarea sa, atunci vor opri acest exercițiu”, a conchis Stamate.