Generațiile tinere înfruntă demența cu mai mult succes: Studiul care aduce vești încurajatoare

Îmbătrânirea populației generează presiuni majore asupra sistemelor de sănătate la nivel mondial. Cu toate acestea, un studiu recent aduce vești încurajatoare: generațiile mai recente prezintă un risc scăzut de a dezvolta demență la aceeași vârstă comparativ cu cele anterioare. Descoperirile ar putea influența strategiile de prevenție și politicile de sănătate publică.

Potrivit datelor de la Organizația Mondială a Sănătății, în anul 2021 erau în lume aproximativ 57 milioane de persoane cu demență, cu un impact disproporționat asupra femeilor.

Deși riscul de demență crește odată cu vârsta, specialiștii subliniază de mult timp că această afecțiune nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Studii recente sugerează că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin reducerea a 14 factori de risc, cum ar fi renunțarea la fumat și îmbunătățirea calității aerului, deși nu toți acești factori pot fi controlați direct de individ.

Acum, un nou studiu sugerează că persoanele născute în perioade mai recente, în special femeile, prezintă un risc mai redus de demență comparativ cu bunicii lor.

„Generațiile mai tinere sunt mai puțin predispuse la demență la aceeași vârstă ca părinții sau bunicii lor, iar acesta este un semnal încurajator", a declarat dr. Sabrina Lenzen, coautoare a studiului de la Universitatea Queensland din Australia.

Cu toate acestea, ea a avertizat că povara globală a demenței va continua să crească odată cu îmbătrânirea populației. Inegalitățile persistă, mai ales în funcție de gen, nivel de educație și regiune geografică.

Studiul, publicat pe 2 iunie în JAMA Network Open, a analizat datele a 62.437 de persoane cu vârsta de peste 70 de ani, colectate din studii observaționale din Statele Unite, Marea Britanie și Europa. Participantii au fost urmăriți de-a lungul mai multor ani.

Studiul a utilizat un algoritm pentru a identifica cazurile potențiale de demență bazat pe variabile precum dificultățile în activitățile zilnice și testele cognitive.

Participanții au fost clasificați în opt grupuri distincte, fiecare reprezentând o generație diferită, și în șase categorii de vârstă, pentru a permite comparații între persoane de aceeași vârstă biologică, dar din generații diferite.

Conform așteptărilor, prevalența demenței a crescut odată cu vârsta în toate regiunile analizate. Cu toate acestea, la aceeași vârstă cronologică, persoanele din generațiile mai recente prezentau un risc mai mic de demență.

De exemplu, în Statele Unite, printre persoanele cu vârsta între 81 și 85 de ani, 25,1% dintre cei născuți între 1890–1913 aveau demență, comparativ cu 15,5% dintre cei născuți între 1939–1943.

Scăderea a fost mai pronunțată în rândul femeilor, mai ales a celor europene, un posibil factor fiind accesul mai larg la educație pentru femei din secolul XX.

Modificările economice generale, măsurate prin produsul intern brut (PIB), nu au influențat semnificativ rezultatele.

„Numărul absolut al celor care trăiesc cu demență crește din cauza îmbătrânirii populației, dar studiul oferă vestea bună: generațiile mai recente au un risc mai mic comparativ cu cele anterioare”, a adăugat prof. Tara Spires-Jones de la Universitatea din Edinburgh.

Chiar dacă studiul nu a investigat direct cauzele reducerii riscului, autorii au sugerat factori care contribuie: introducerea educației obligatorii, interzicerea fumatului și îmbunătățiri ale tratamentelor medicale pentru diverse boli legate de riscul demenței.

Studiul prezintă și limitări metodologice, cum ar fi lipsa confirmării prin diagnostice clinice standardizate. Demența a fost estimată printr-un algoritm care a analizat datele furnizate de participanți.

Deoarece alte cercetări sugerează că numărul cazurilor de demență continuă să crească – un studiu publicat în ianuarie estimează o dublare în SUA până în 2060 –, experții subliniază necesitatea unei analize riguroase a tendințelor recente și a efectelor generate de reducerea cheltuielilor publice în domeniul social și sanitar.

Această prudență este justificată de rezultate care arată că incidența demenței, adică numărul de cazuri noi apărute, ar putea să nu mai scadă continuu, așa cum a fost observat anterior.

Demența rămâne a șaptea cauză principală de deces și una dintre cauzele majore de handicap și dependență în rândul persoanelor în vârstă la nivel mondial.