VIDEO // „ANTInostalgia”: „Olimpiada-80” de la Moscova, boicotată de Occident și lozinci antisovietice în tribune de la banderoviști. Operațiunea „kilometrul 101”, explozie de copii cu nume „Olimpia” și singura sportivă din RSSM cu medalie la Moscova

Ediția a XXII-a a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Moscova în perioada 19 iulie - 3 august 1980, iar flacăra olimpică de pe muntele Olimp din Grecia a trecut, în drumul ei către capitala imperiului, și prin Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), dusă de către 368 de tineri de la noi, care au alergat cu torța în mâini câte un kilometru fiecare.

Pregătirile au început cu multe luni înainte de eveniment, astfel încât gardurile de pe traseul pe care urma să fie purtată flacăra olimpică să fie vopsite, unele să-și „etaleze” cercurile olimpice confecționate din fier, dar neapărat cu o torță și cu steaua sovietică în vârf, iar pe trasee să fie instalați celebrii ursuleți „Mișka”, simbolul Olimpiadei de la Moscova.

CITIȚI și VIDEO // ANTInostalgia: De ce Chișinăul poartă amprenta puternică a unui oraș sovietic? Capitala R. Moldova era al treilea oraș cel mai distrus după cel de-al Doilea Război Mondial și a fost reproiectat de arhitecți trimiși de la Moscova

Nu mai puțin migăloasă a fost selecția tinerilor care să fugă cu torța în mâini – din peste 200 de mii au rămas doar 368, selectarea ghizilor pentru grupurile de turiști din străinătate sau asigurarea ordinii publice în timpul evenimentului desfășurat pe teritoriul actualei Republici Moldova.



„Cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”

Tabloul acelei perioade a fost redat, duminică-seară, la postul public de televiziune, în cadrul unui nou episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”, atât prin discuțiile moderate de Mircea Surdu, cât și prin mărturiile celor care au participat la Olimpiadă sau imaginile video de arhivă.

Deși zeci de mii de cetățeni din RSSM aclamau și aplaudau la marginea drumurilor sportivii care fugeau cu torța în mâini, puțini își imaginau că fac figurație la un eveniment care nu era numai sportiv, ci mai ales politic.

CITIȚI și VIDEO ANTInostalgia // Uniunea Sovietică avea tancuri și avioane, dar nu și produse alimentare sau haine pentru populație. O pereche de blugi cumpărată de pe piața neagră te putea băga la închisoare

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, Olimpiada de la Moscova a fost „cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”, după ce Uniunea Sovietică a invadat, în decembrie 1979, Afganistanul, dar și un prilej de conflict internațional dosit de presa și ideologia sovietică.

„Pe stadionul olimpic au scandat lozinci antisovietice așa-numiții banderoviști. Era vorba de ucrainenii naționaliști din Canada care scandau lozinci naționaliste. (Sovieticii – n.r.) Au zis că sunt niște provocări ale burgheziei occidentale și au prezentat în negru, evident, acest eveniment”, afirmă istoricul.



„Măsuri draconice” de securitate în RSSM pentru a nu intra „în contact cu străinii”

Potrivit aceleiași surse, pentru ca traseul făcliei de pe teritoriul RSSM să nu fie periclitat de incidente, au fost luate „măsuri draconice” de securitate: „De la Moscova au venit 154 de specialiști KGB și ai Ministerului de Interne care să supravegheze situația din RSSM. A fost o mobilizare totală a trupelor interne ale Comitetului de stat de securitate și ale Ministerului de Interne”.

CITIȚI și VIDEO ANTInostalgia // Foametea organizată de sovietici a dezumanizat Basarabia. Peste 150 de cazuri de CANIBALISM, documentate OFICIAL: „Tușa Ileana l-a tăiat pe Pavlic. Capul era pe masă și trupul sub masă…”

Episodul „ANTInostalgia. Olimpiada-80”, marca „TeleFilm Chișinău”, prezintă o directivă secretă semnată de Iurie Andropov, președintele KGB-ului de la Moscova, și adresată tuturor structurilor din subordine din republicile sovietice, cerând inclusiv „să fie identificate persoanele din rândul angajaților întreprinderilor strategice, care ar putea intra în contact cu străinii în scopuri criminale” și „să fie utilizate toate posibilitățile agenților, persoanelor de încredere, ofițerilor în retragere, colaboratorilor externi ai KGB-ului pentru a curma acțiunile subversive ale străinilor care vor veni la Olimpiada-80”.



„Operațiunea 101” și magazine cu produse pe care omul sovietic le vedea în premieră

Din aceeași emisiune aflăm că, pe parcursul Olimpiadei, KGB-ul a pus în practică operațiunea „kilometrul 101” - anume la această distanță de Moscova au fost duse toate „elementele dubioase”, cum ar fi boschetarii, oamenii certați cu legea, toți adolescenții și tinerii din capitala imperiului.

Pe perioada Olimpiadei, toate magazinele din Moscova și din celelalte orașe în care s-a desfășurat evenimentul au fost inundate de bunătăți culinare, multe dintre care omul sovietic le vedea pentru prima dată. După încheierea Olimpiadei, ele au dispărut la fel de subit.

CITIȚI și VIDEO, „ANTInostalgia” // CINCINALELE din URSS: „În Transnistria erau întreprinderi unde s-au produs cele mai multe piese pentru complexul militar sovietic. Există și azi, cu siguranță”

Scriitorul Constantin Cheianu, care a fost ghid pentru un grup venit din România la Olimpiada de la Moscova, a confirmat în cadrul emisiunii că atunci a gustat pentru prima oară în viață „Pepsi Cola”. Era student și avea 21 de ani.

Constantin Cheianu a declarat că, deși se bucura de experiența respectivă, avea un gust amar că „Olimpiada e boicotată din cauza Afganistanului”. De altfel, ghizii au fost instruiți să spună, dacă erau întrebați de străini de ce au intrat sovieticii în Afganistan, că „ne-a invitat Guvernul Afganistanului”.



Românca Nadia Comăneci, „furată” la Moscova și singura sportivă din RSSM cu medalie la Olimpiada de la Moscova

Boicotul celor mai valoroși sportivi din Occident a favorizat echipa-gazdă care a fost lider detașat la numărul de medalii obținute la Olimpiada de la Moscova, dar nici organizatorii nu s-au sfiit să trișeze în favoarea sportivilor sovietici. Unul dintre exemple este cel al gimnastei din România, Nadia Comăneci, căreia i-a fost furată medalia la gimnastica artistică, individual compus, după ce sportiva venea de la Montreal cu 4 medalii și prima notă de 10 din istoria gimnasticii mondiale. Situația a generat un conflict între România și URSS la acea vreme.

Larisa Popova-Alexandrova este singura sportivă din RSSM cu medalie de aur la Olimpiada de la Moscova (canotaj). Medalia de aur nu i-a adus decât posibilitatea de a lua de la o anumită cafenea produse alimentare, după ce a reclamat faptul că are nevoie să se alimenteze pentru a putea avea rezultate sportive înalte. Într-un interviu acordat Studioului „TeleFilm Chișinău”, sportiva și-a exprimat regretul pentru faptul că, peste patru ani de la Olimpiada de la Moscova, nu i s-a oferit ocazia de a mai câștiga o medalie, fiindcă URSS a decis să boicoteze Jocurile Olimpice din Los Angeles, SUA, deși ea câștigase preselecția unională.

Citiți și VIDEO, „ANTInostalgia” // Colhozurile create de sovietici pe cadavre, după foamete, „au egalat în sărăcie” populația URSS, iar propaganda sfida telespectatorii: „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”

„Atunci era o rivalitate între două blocuri. Era blocul comunist condus de Uniunea Sovietică și blocul occidental condus de SUA. Era o rivalitate între două sisteme, între două moduri de viață. Aceste două supraputeri și-au împărțit influența în întreaga lume și erau trei domenii în care ele concurau în mod prioritar: în cosmos – cine primul ajunge pe Lună, cine zboară în cosmos, cursa înarmărilor – cine face primul bomba atomică, primul tanc performant etc.; Jocurile Olimpice – sportul este o bătălie păstrată și la ora actuală. Comunitatea internațională și oamenii judecă performanțele unui stat după rezultatele la Jocurile Olimpice”, a punctat istoricul Octavian Țâcu, fost boxer profesionist.



CITIȚI și VIDEO // „ANTInostalgia”: Rezistența națională, VICTORIE în fața regimului sovietic, de multe ori cu prețul vieților omenești. Scrisori anonime la Moscova și tineri executați pentru arborarea tricolorului românesc în Basarabia

Explozie de nume „Olimpia” și „Olimpiu” în RSSM, începând cu anul 1980

Istoricul Ludmila Tihonov a alergat un kilometru cu făclia la Olimpiadă pe sectorul de la Măgdăcești până la Pașcani, raionul Criuleni, și mai păstrează și astăzi torța și echipamentul sportiv, confecționat la o fabrică din Japonia.

Ea a demonstrat, în cadrul acestui episod „ANTInostalgia”, cum funcționa torța, iar alți sportivi care au avut aceeași misiune, pe alte segmente de drum, au povestit în detalii procesul de selecție și de pregătire către marele eveniment. Un eveniment care a produs, începând din acel an, o explozie a numelor de „Olimpia” și „Olimpiu” în RSSM.

Imagini inedite de arhivă legate de traseul flăcării olimpice pe teritoriul RSSM și detalii neștiute despre Olimpiada de la Moscova din anul 1980, găsiți în episodul „ANTInostalgia. Olimpiada-80”, realizat de Studioul „TeleFilm Chișinău”: