20:59:14 15.10.2024
Stiri

VIDEO, ANTInostalgia // Campania antialcoolică a lui Gorbaciov, un „eșec total”, dar cu sute de mii de ha de viță-de-vie distruse: „Moldoveanul, cum n-o dai, n-o făcut nuntă cu ceai”

Actualitate 13.05.2024 12:52 Vizualizări1908 Autor: Ziarul National
VIDEO, ANTInostalgia // Campania antialcoolică a lui Gorbaciov, un „eșec total”, dar cu sute de mii de ha de viță-de-vie distruse: „Moldoveanul, cum n-o dai, n-o făcut nuntă cu ceai” Captură video
Moldova sovietică a pierdut circa 70 de mii de ha cu viță-de-vie din cauza campaniei antialcoolice eșuate, dictate de la Moscova


CONSTATARE // Reducerea consumului de alcool, pe un termen foarte scurt, a stimulat consumul de droguri în URSS și majorarea suprafețelor de cultivare a tutunului în RSS Moldovenească

Uniunea Sovietică a avut patru campanii anti-alcool de-a lungul existenței sale – în anii 1928, 1958, 1972 și 1985, însă cea care a afectat cel mai mult această ramură a economiei din Moldova sovietică a fost ultima, lansată printr-un ukaz al lui Mihail Gobaciov. Atunci, circa 300 de mii de hectare cu plantații de viță-de-vie au fost distruse pe teritoriul URSS, ca peste puțin timp conducerea de la Moscova să recunoască faptul că această campanie a eșuat.

Moldova sovietică, „prima pe vinificație” în URSS

Oenologul Gheorghe Arpentin, fostul director al Oficiului Național al Viei și Vinului, a declarat duminică-seară, în cadrul noului episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio-Moldova”, difuzat la postul public de televiziune, că Moldova a pierdut atunci circa 70 de mii de hectare de viță-de-vie.

„Moldova sovietică era pe locul al doilea, după Azerbaidjan, în ceea ce privește suprafața plantațiilor de viță-de-vie în URSS. Azerbaidjan avea mai mult struguri de masă, noi eram primii pe vinificație. În 1985, aveam aproximativ 200 de mii de hectare, acum avem declarate 120 de mii, dar pentru vin - vreo 62 sau 65 de mii de ha. Deci, suprafețele s-au contractat de aproape trei ori”, a explicat Gheorghe Arpentin una dintre consecințele campaniei sovietice anti-alcool de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut.

În schimb, au fost mărite suprafețele pe care era cultivat tutunul pe teritoriul republicii noastre, care a folosit inclusiv munca minorilor și a determinat apariția unei alte probleme majore de sănătate.

Arpentin și-a amintit, în cadrul episodului „ANTInostalgia. Campania antialcoolică”, și despre faptul cum a fost obligat atunci, fiind cercetător științific în domeniu, să înlocuiască în lucrarea pe care o pregătea cuvântul „vin” cu „materiale pentru producerea sucului”, ceea ce era „o distorsionare a realității”.

Cererea de produse ce conțineau alcool, dar și consumul de droguri, în creștere

Datele prezentate de specialiști la „ANTInoistalgia” arată că, potrivit statisticilor, spre sfârșitul anilor ’70 – începutul anilor ’80, un bărbat adult din URSS consuma circa 100 de sticle de votcă pe an, aproximativ 32% din numărul anual de decese din URSS erau legate direct sau indirect de consumul de alcool, iar aproximativ două treimi din infracțiuni erau comise de oameni beți. Totodată, în anul 1986, circa 80 de mii de persoane din RSS Moldovenească erau puse la evidență ca fiind alcoolice.

Având la bază porniri „sănătoase”, în primul rând de a elimina consumul de băuturi alcoolice din societate, campaniile anti-alcool au avut efecte benefice de scurtă durată, dar au dus la apariția unor altor fenomene reprobabile.

De exemplu, deși a scăzut numărul de accidente rutiere comise de persoane aflate în stare de ebrietate și, practic, nu mai existau accidentele de muncă în stare de ebrietate, amenzile mari pentru producerea și vânzarea de alcool nu și-au făcut efectul. A crescut exponențial numărul speculațiilor cu alcool, astfel încât fiecare al zecelea angajat din comerț era acuzat de acest lucru, iar 60 de mii de persoane au fost trase la răspundere pentru această încălcare.

Totodată, în acea perioadă a crescut cererea de zahăr, apă de colonie și de produse ce conțineau alcool. A crescut și consumul de droguri și substanțe toxice, fapt ce a dus la otrăvirea a peste 40 000 de persoane în RSS Moldovenească, dintre care peste 11 000 au decedat. Numărul persoanelor dependente de droguri s-a dublat în perioada 1985 – 1987 pe teritoriul URSS, spun istoricii, care au cercetat arhivele.

„Numărul de consumatori de alcool nu s-a micșorat spectaculos, în schimb pierderile economice erau evidente. Comercializarea băuturilor spirtoase și a vinului aducea peste 30% din bugetul republicii, iar la nivel unional peste 500 de milioane de ruble s-au pierdut numai din faptul că nu se mai producea și nu se comercializa alcoolul”, afirmă istoricul Alexandru Argint.



CITIȚI și VIDEO, ANTInostalgia // Moldovenii, carne de tun în războaiele URSS: „Țara noastră niciodată nu va păși pe calea agresiunii, niciodată nu va ridica sabia la alte popoare”, a spus Brejnev și sovieticii au înecat în sânge Ungaria, Cehoslovacia, Polonia

„Nu am defrișat niciun butuc”

Pe ex-ministrul Agriculturii, Vitalie Gorincioi, președintele Asociației „Moldova Fruct”, decretul lui Gorbaciov l-a „prins” în funcția de șef al gospodăriei agricole din satul Pârlița, raionul Ungheni. Cu zece ani mai devreme, în 1975, Gorincioi a condus o brigadă horticolă care a sădit plantații de livezi și viță-de-vie la Pârlița.

„Când ni s-a pus sarcina să le defrișăm, noi ne-am mirat și nu m-am supus. Nu am defrișat niciun butuc”, a declarat în platoul „ANTInostalgia” Vitalie Gorincioi, care știa prețul muncii sale.

De altfel, multe lucruri au depins în acea perioadă de șefii din raioane, cărora conducerile unională și republicană le-au delegat responsabilitatea distrugerii viilor. „În beciurile de la Cricova au fost ascunse cantități mari de vin de calitate înaltă, ca să nu fie distrus”, își amintește astăzi Gorincioi.

Totodată, multe coniacuri cu o vechime de 50 – 60 de ani din prezent sunt făcute din vinuri ascunse în acea perioadă, afirmă specialistul.

Fostul ministru a declarat că moldovenii au rezistat de mult ori în istorie datorită viței-de-vie, această cultură face parte din tradiția noastră, iar campania respectivă nu a dus la micșorarea consumului de alcool.

Din contra, moldovenii au devenit mai „inventivi”, iar la petreceri fie turnau alcoolul în sticle de suc sau de apă minerală, fie tunau în pahare „pe sub masă”.

„Moldoveanul, cum n-o dai, n-a făcut nunta cu ceai”, au amintit cei prezenți în platoul „ANTInostalgia” unul dintre cântecele celebre ale regretatului Nicolae Sulac.

Cântecele despre pahar sau scenele din filme în care se ciocnea, eliminate

Campania antialcoolică din 1985 a afectat și domeniul artei. Cineastul și scriitorul Mihai Poiată și-a amintit cum a fost nevoit să schimbe replicile într-o piesă de teatru, după ce unul dintre personaje spunea pe scenă că are vin „din butoiul președintelui”.

Totodată, interpreta Veronica Mihai a recunoscut faptul că „toate cântecele mele despre pahar, despre vin au fost date la o parte, ca să nu mai fie date în eter”.

Cenzura a ajuns și la televizor, unde „se tăiau” la greu scenele în care oamenii ciocneau un pahar, fără ca cineva să se îngrijească de faptul că uneori dispărea firul poveștii „ciopârțite”, a declarat și regizoarea Margareta Reabcov.

Egor Ligaciov, inițiatorul campaniei anti-alcool, inclusiv pentru a lovi mișcările naționaliste

Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a ținut să puncteze, în cadrul episodului „ANTInostalgia. Campania antialcoolică”, faptul că ideea de a lupta cu consumul de alcool în URSS nu i-a aparținut lui Mihail Gorbaciov, care nu avea nici două luni în funcție atunci când a semnat decretul respectiv.

„Acele decizii care au fost adoptate pe parcursul lunii mai 1985, la nici două luni de la înscăunarea lui Mihail Gorbaciov în funcția de secretar general al Partidului Comunist al URSS, au afectat foarte dureros Moldova sovietică. Paradoxal, dar consecințele acelei politici anti-alcool au lovit nu numai economic, dar și sub aspect național, viața politică din RSS Moldovenească. Așa cum spuneam, Gorbaciov nu era nici de două luni în funcție de la proclamarea acelei politici anti-alcool, inițiatorul acelei politici a fost Egor Ligaciov, care devenise în aprilie membru deplin al Biroului politic al Comitetului Central PCUS, deci era o persoană nouă în birou și a dorit să se afirme. Erau mai multe grupări în biroul politic. În martie, atunci când Gorbaciov a fost proclamat secretar general, a biruit gruparea condusă de Andrei Gromîkov, dar a mai fost o grupare leningradiană, care la acel moment a pierdut lupta pentru putere. Nu Gorbaciov a fost inițiatorul, ci Ligaciov cu Solomențev”, a afirmat Nicolae Eciu.

Mai mult, istoricul susține că inițiativa anti-alcool avea și alte ținte, iar un dintre acestea era lupta cu mișcările naționaliste din republicile sovietice.

„Ligaciov a aflat despre o mișcare patriotică din Moldova sovietică (în 1984 – 1985), ce lansase și un manifest patriotic în care punea problema limbii de stat în RSS Moldovenească, problema cadrelor de conducere, deoarece la conducere în structurile superioare ajungeau foarte puțini moldoveni, problema suveranității RSS Moldovenești în componența URSS. Unul dintre membrii acestei mișcări era Vasile Vîșcu ce ocupa poziția de viceprim-ministru în Sovietul Miniștrilor, o poziție înaltă. (...) Campania antialcoolică a fost folosită drept paravan de luptă împotriva așa-zișilor naționaliști, pentru o politică de cadre antinațională. Vasile Vîșcu, al doilea om în Guvern, a fost arestat chiar în clădirea Guvernului, deferit justiției mai apoi și condamnat la 14 ani de închisoare”, a amintit Nicolae Enciu, subliniind că Ligaciov l-a trimis la Chișinău, cu puțin timp înainte de campania respectivă, pe Victor Smirnov în secretariatul de partid, care ar fi fost „urechile” și „ochii” acestuia în RSS Moldovenească.







Istoricul Nicolae Enciu: „Campania anti-alcool a fost una total greșită. Existau probleme cu mult mai grave – producția de tutun și chimizarea excesivă în agricultură”

„Aplicarea decretului a devenit practic inutilă deja din 1986. Gorbaciov nu cunoștea inițial situația reală din Uniunea Sovietică, în schimb o cunoștea pe cea din RSS Moldovenească, deoarece în 1979, în calitate de secretar general pentru agricultură, a vizitat Moldova sovietică și a văzut realitățile de aici. În octombrie 1986, vor urma două hotărâri ale PCUS privind acea practică de majorare nejustificată a indicatorilor în agricultură. Practic, experimentul moldav, etalat din anii ’70 de Ivan Bodiul, a fost anulat. Campania anti-alcool a fost una total greșită. Existau probleme cu mult mai grave, probleme reale în acea perioadă. Dincolo de faptul că în RSS Moldovenească erau produse vreo 25% din totalul cantităților de struguri și vin din fosta URSS sau tot vreo 25% din cantitatea de fructe și legume, Moldova Sovietică mai cultiva vreo 40% din totalul producției de tutun. Producția de tutun a afectat într-o măsură mare sănătate populației, implica și munca copiilor. Alături de chimizarea excesivă în agricultură, acestea erau problemele reale”.







E
pisodul „ANTInostalgia. Campania antialcoolică”, realizat de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”:








Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
14.10.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce separatiștii v...

11.10.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Ziarul NAȚIONAL a al...

07.10.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Alegerile din 20 oct...

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md