România, printre țările în care șomerii petrec cel mai mult timp căutând un loc de muncă

În Africa de Sud, Slovacia, Grecia și Italia, durata mediană deja petrecută de șomeri în căutarea unui loc de muncă depășește un an.

În 42 de țări, mediana duratelor naționale de căutare este de aproximativ 4,7 luni.

Mexicul are cea mai scurtă durată mediană, de 1,2 luni, față de 2,2 luni în Statele Unite și 2,4 luni în Canada.

Găsirea unui loc de muncă poate fi un proces îndelungat, însă timpul petrecut în căutarea unui serviciu diferă considerabil de la o țară la alta.

Vizualizarea realizată de Valerii Emelianov folosește date OECD din 2025 privind durata șomajului și compară cât timp au căutat deja un loc de muncă persoanele fără serviciu din 42 de țări. Cifrele se referă la perioadele de șomaj aflate încă în desfășurare, nu la timpul total necesar pentru găsirea unui loc de muncă.

Unde durează cel mai mult căutarea unui loc de muncă?

Tabelul de mai jos ordonează țările în funcție de timpul median pe care șomerii l-au petrecut deja în căutarea unui loc de muncă:

Africa de Sud — peste 12 luni; Slovacia — peste 12 luni; Grecia — peste 12 luni; Italia — peste 12 luni.

Bulgaria — 9,3 luni; Croația — 8,0 luni; Lituania — 7,9 luni; România — 7,8 luni.

Portugalia — 7,6 luni; Letonia — 6,9 luni; Elveția — 6,7 luni; Cehia — 6,5 luni.

Luxemburg — 6,0 luni; Ungaria — 5,9 luni; Belgia — 5,7 luni.

Bulgaria urmează celor patru țări în care durata mediană a căutării depășește un an, cu 9,3 luni. Croația, cu 8,0 luni, Lituania, cu 7,9 luni, și România, cu 7,8 luni, se numără, de asemenea, printre țările cu cele mai lungi perioade de căutare.

Diferențele sunt semnificative. Durata mediană din Bulgaria este de aproape patru ori mai mare decât cea din Canada, ceea ce arată cât de diferite pot fi experiențele șomerilor de pe diverse piețe ale muncii.

Este important de menționat că valoarea de 4,7 luni reprezintă mediana celor 42 de cifre naționale, nu o medie globală ponderată în funcție de populație.

De ce durează atât de mult căutarea unui loc de muncă?

Mai multe țări europene se află în partea superioară a clasamentului. Șomajul structural, nepotrivirea dintre competențe și cerințele posturilor, practicile de recrutare și diferențele de mobilitate pe piața muncii pot contribui la prelungirea căutărilor.

Totuși, rata șomajului la nivel național nu explică, de una singură, durata căutării. O țară poate avea un șomaj relativ scăzut, în timp ce persoanele care rămân fără serviciu întâmpină dificultăți considerabile în găsirea unui loc de muncă. Tinerii se pot confrunta cu obstacole suplimentare la intrarea pe piața muncii.

În Statele Unite, un sondaj Aerotek din 2025 a constatat că 34% dintre respondenți au declarat că au căutat un loc de muncă timp de cel puțin șase luni. Între timp, în septembrie 2026, vizitele pe cele mai populare 100 de site-uri americane de căutare a unui loc de muncă au crescut cu 10% față de aceeași lună a anului precedent.

Impactul șomajului asupra sănătății mintale

Căutarea îndelungată a unui loc de muncă are consecințe dincolo de pierderea veniturilor. Repetarea refuzurilor, lipsa răspunsurilor la candidaturi și nesiguranța financiară pot contribui la anxietate, depresie și scăderea încrederii în sine.

Perioadele prelungite de șomaj pot afecta sentimentul de control și stima de sine, în special atunci când procesele automate de recrutare oferă puține informații candidaților.

Pentru cei care își caută un loc de muncă, aceste presiuni se pot acumula în timp. Cu cât perioada fără serviciu este mai lungă, cu atât pot crește presiunea financiară și dificultatea revenirii în câmpul muncii, iar oportunitățile profesionale se pot reduce. Dincolo de statisticile economice, durata șomajului scoate în evidență și dimensiunea umană a pieței muncii.