VIDEO, „ANTInostalgia” // CINCINALELE din URSS: „În Transnistria erau întreprinderi unde s-au produs cele mai multe piese pentru complexul militar sovietic. Există și azi, cu siguranță”
PLANIFICAT // Țărani lăsați fără pământuri, sute de mii morți pe timpul foametei sau zeci de mii de familii deportate – rezultatul primului cincinal sovietic din Basarabia
Pentru a asigura „victoria socialismului” în RSSM, puterea sovietică a implementat aici, după anexarea Basarabiei, ceea ce a fost lansat în anul 1929 în URSS – renumitele cincinale, centrate pe industria grea și cea militară, care au avut doar 12 „ediții” până la prăbușirea imperiului.
Reforma bazată pe economia planificată, cu scopul de a industrializa spațiul sovietic, a început de la lichidarea proprietății private.
Citiți VIDEO, „ANTInostalgia” // Colhozurile create de sovietici pe cadavre, după foamete, „au egalat în sărăcie” populația URSS, iar propaganda sfida telespectatorii: „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”
Foametea provocată de sovietici în numele industrializării URSS a ucis 200 000 de basarabeni
Istoricul Nicolae Enciu afirmă, în cadrul noului episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „Telefilm Chișinău” de la Compania „Teleradio Moldova”, că primul cincinal sovietic introdus în Basarabia a coincis cu o secetă teribilă. Responsabililor de îndeplinirea ordinelor le-a fost frică să-i raporteze lui Stalin situația reală, continuau să măture podurile țăranilor de curând desproprietăriți și așa a venit foametea, care a ucis cel puțin 200 000 de oameni atunci. Cei care se împotriveau erau deportați.
Experții intervievați duminică, 28 mai, în cadrul emisiunii „ANTInostalgia. Planuri cincinale: realizări și ficțiune” au explicat de ce tot ce se producea în Moldova sovietică era de proastă calitate și, chiar și așa, nu prea găseai lucruri prin magazine („Nu puteai să dai la magazinele locale atât timp cât nu ai îndeplinit distribuirea în URSS”), dar și de ce solurile fertile ale republicii noastre au fost distruse de chimicale, în dorința de a produce cât mai multe fructe și legume „pentru uniune” („Pe timpul lui Ivan Bodiul, s-a recurs la o chimizare nemaiîntâlnită”).
CITIȚI VIDEO // „ANTInostalgia”: Rezistența națională, VICTORIE în fața regimului sovietic, de multe ori cu prețul vieților omenești. Scrisori anonime la Moscova și tineri executați pentru arborarea tricolorului românesc în Basarabia
Totodată, istoricii Igor Cașu, Anatol Țăranu, Nicolae Enciu și antreprenoarea Alexandra Can scot la iveală, în noul episod marca „ANTInostalgia”, politica sovietică ce favoriza regiunea transnistreană.
Transnistria, răsfățata URSS: Industria strategică, edificată în stânga Nistrului
Potrivit lui Igor Cașu, cota investițiilor per cap de locuitor făcute de URSS în RSSM era sub media unională. Chiar și așa, 30% din investițiile venite la Chișinău de la Moscova erau imediat trimise în Transnistria, unde locuia 6 - 7% din populația R. Moldova. Era o „discriminare”, iar efectele acestei „modernizări de tip sovietic” le resimțim și astăzi, spune Cașu.
„Cele mai strategice industrii au fost dezvoltate acolo. Să amintim doar de fabrica de ciment de la Râbnița sau mai important din punct de vedere al zilei de astăzi – termocentrala de la Cuciurgan”, exemplifică istoricul.
Iar Alexandra Can își amintește un caz la care a asistat personal – circa 10 mii de angajați ai unei fabrici noi din Transnistria, „de la dereticătoare până la șefi”, au fost aduși din Rusia, pentru a „dilua” moldovenii în stânga Nistrului. „În Transnistria erau întreprinderi unde s-au produs cele mai multe piese pentru complexul militar sovietic. Există și azi, cu siguranță”, a adăugat antreprenoarea.
CITIȚI și VIDEO // „ANTInostalgia. Propaganda în film”: „Când era după un congres, trebuia numaidecât să arăți vreo două zile ce-a vorbit Brejnev. Câteodată, filmul acesta documentar era mai lung decât cel artistic și strigau din sală: Hai, măi, lasă-l odată!”
Supoziție: Solurile fertile ale Ucrainei, vânate și astăzi de Moscova
Istoricii au accentuat că ceea ce a fost aplicat în RSS Moldovenească fusese testat înainte în alte state sovietice, mai cu seamă în Ucraina, unde holodomorul provocat de sovietici a ucis milioane de ucraineni în anul 1933.
Iar istoria s-ar repeta și astăzi, după ce Federația Rusă a atacat militar Ucraina, iar un studiu credibil, citat în cadrul emisiunii moderate de Mircea Surdu, indică faptul că una dintre motivațiile lui Vladimir Putin de a demara războiul ar avea la bază un calcul potrivit căruia în Rusia se erodează terenurile agricole și de aceea ar fi nevoie „de a anexa cele mai fertile teritorii ale Ucrainei care produc grâul”.
CITIȚI și VIDEO, ANTInostalgia // Vlad Druc: „La 1 mai, trebuia să fim cu placate și strigam: Libertate Angelei Davis, lui Manolis Glezos, Libertate Lumumba! Directorul se uita și noi: Ura! Ura! Ura!”; Grigore Vieru: „Ne-au furat totul, ne-au rămas visele”
Nicolae Enciu, istoric: „Chimizarea excesivă a agriculturii a dus la o creștere a mortalității populației, în pofida progresului medicinei”
*Când Stalin a venit la putere după moartea lui Lenin, a hotărât să introducă acel comunism integral așa cum l-au visat Marx, Engels și Lenin. Stalin și-a lichidat fizic toți oponenții și așa a putut aplica în practică acea concepție a URSS. În prima etapă, s-a preconizat colectivizarea țărănimii. A fost elaborată o directivă și ostașii Armatei Roșii umblau prin sate și luau de la țărani toate produsele. Cei care se împotriveau erau deportați. Au fost deportate milioane de țărani nevinovați, ca urmare a acelui prim cincinal care a fost dezastruos din toate punctele de vedere. A fost declanșată o foamete nemaivăzută nu numai în istoria URSS, dar și în istoria Rusiei. Era cazul ca Stalin să facă anumite corecții, lucru care nu s-a întâmplat și el a mers cu al doilea cincinal.
*În Basarabia funcționa, în acea perioadă, o economie liberă de piață cu toate nefuncționalitățile ei, cu toate neajunsurile, minusurile. În Basarabia s-a observat în nenumărate rânduri secetă și chiar a fost afectată de foamete, însă economia de piață, concurențială, a contribuit la faptul că țărănimea, gospodăriile țărănești din Basarabia au rezistat acelor intemperii.
*Folosind forța de muncă ieftină, ca urmare a deposedării țăranilor de pământ, transformați peste noapte în muncitori, aplicând peste noapte munca forțată, practic de rob, au dus la crearea primelor centre industriale, mai ales în estul Rusiei. Cu jertfe umane a fost creată această industrializare.
*La Congresul III bolșevic al Moldovei din 1951 s-a tras concluzia oficială despre victoria socialismului în Moldova sovietică. Iată rezultatul primului cincinal aplicat. Ce însemna că a biruit socialismul? Însemna că au fost lichidate gospodăriile țărănești individuale, țăranii au fost, în majoritatea lor, colectivizați. Însă industrializarea propriu-zisă, crearea de noi industrii abia urma.
*Pentru a atinge cifrele fixate fără niciun fel de argumentare s-a recurs, în agricultură, la o chimizare nemaiîntâlnită. Moldova era proslăvită în întreaga lume pentru cernoziomurile sale, de o productivitate foarte mare, dar chimizarea excesivă pentru a obține neapărat o producție, fixată de Gosplan pentru a fi exportată în diferite regiuni ale URSS, a avut repercusiuni foarte grave asupra solurilor din R. Moldova. Această chimizare excesivă a agriculturii a dus la o creștere a mortalității populației, în pofida progresului medicinei.
Anatol Țăranu, istoric: „Dezvoltarea economică a URSS era axată în principal pe necesitatea garantării așa-numitei apărări militare a statului”
*Au fost 12 cincinale. Ideea planificării economice, primul cincinal, a început în anul 1929. A fost primul cincinal stalinist, cincinalul colectivizării și industrializării URSS. Atunci a fost luată decizia despre necesitatea unei planificări dure a dezvoltării economice, iar la această dezvoltare economică au fost asociate și toate celelalte domenii ale vieții societății. A fost un septenal începând cu anul 1956, este vorba despre septenalul lui Hrușciov, ceea ce a fost după congresul XX al partidului și a fost o perioadă benefică din punct de vedere al dezvoltării economice. Dacă e să ne referim la celelalte părți sau domenii ale vieții, acolo a fost totul mult mai problematic.
*Dezvoltarea economică a URSS era axată în principal pe necesitatea garantării așa-numitei apărări militare a statului, dar de fapt era vorba despre punerea în practică a doctrinei comuniste despre revoluția mondială. Trebuia să fie o armată foarte puternică. La momentul potrivit, ea trebuia să susțină ceea ce se numea revoluția mondială, adică extinderea socialismului în toată lumea.
*Stalin i-a expropriat pe țărani în favoarea dezvoltării industriale a statului. De aici a apărut ceea ce se numește foametea din 1932 – 1933 care a ucis milioane de oameni, peste șase milioane de oameni au fost uciși în această foamete și, în primul rând, au fost uciși țăranii din Ucraina. De ce? Fiindcă la țăranul ucrainean era cel mai mult dezvoltat acest sentiment al proprietății private.
Igor Cașu, istoric: „Rapoartele trimise la Moscova erau de regulă falsificate pentru a proiecta un anumit potențial al economiei naționale”
*Cincinalul este o inovație a sistemului sovietic de organizare a economiei, deoarece se considera, având în vedere critica lui Marx și apoi Lenin, că regimul capitalist este unul exploatator, nedrept din punct de vedere social, în ceea ce privește repartizarea bunurilor și, totodată, regimul capitalist este unul care trebuie depășit, în sensul că îi este specifică dezordinea… și trebuie plănuit totul.
*Economia planificată era esența regimului comunist. Asta înseamnă că era un plan, o comandă de stat, centralizată, până la nivelul celei mai mici întreprinderi. Și era o instituție care coordona acest plan la nivel unional – Comitetul de stat pentru planificare, Gosplan, și existau replici regionale la nivel de republici.
*Economia Basarabiei la 1940 era una preponderent agrară, cu o cotă de 20 – 25% care revenea transportului, comerțului, sistemului bancar, industria propriu-zisă contribuia cu doar 3% în ceea e numim noi PIB.
*Rapoartele trimise la Moscova erau de regulă falsificate. Datele din arhive arată o contabilitate dublă. Datele erau exagerate intenționat pentru a proiecta un anumit potențial al economiei naționale atât pentru publicul sovietic, dar și pentru cei din afară.
*Faptul că se încerca să se ascundă, de exemplu, recolta în agricultură, este un element care face parte din esența regimului comunist. Colhozurile milionare, fruntașe, raportau mai puține terenuri decât cele pe care le dețineau și, atunci când împărțeau, ieșea de două-trei ori mai mare recolta la hectar. Acest lucru arată cât de coruptă era, de fapt, economia sovietică.
Alexandra Can, antreprenoare: „Producția URSS niciodată nu a fost competitivă în afara uniunii”
*În anul 1945 a fost emis un decret care spunea că trebuie de restabilit 13 întreprinderi care au activat aici în perioada interbelică. Toți cred că din 1945 a început industria noastră.
*Au fost construite multe întreprinderi mari, doar că toate parcă erau verișoare – cu etaje înalte, cu ascensoare costisitoare. Care era scopul eu nu înțelegeam atunci, dar mi se pare că economiseau pământul.
*Cum era centralizată planificarea producției, la fel era planificată centralizat distribuirea. Spre exemplu, eu știam pe de rost clienții-cumpărători, bazele angro din URSS. Fabrica pe care o conduc acum avea 500 și ceva de cumpărători. Nu puteai să dai la magazinele locale atât timp cât nu ai îndeplinit distribuirea în URSS.
*Producția URSS, în special cea din industria ușoară, niciodată nu a fost competitivă în afara uniunii. Vă spun de ce: pentru că perioada de la idee și implementarea modelelor noi bazate pe gustul străinilor dura doi ani până obțineai acceptul celor de sus.
Proiectul „ANTInostalgia” al Studioului „TeleFilm Chișinău” va prezenta în total publicului 18 emisiuni cu filme documentare și dezbateri care vor aminti ce a însemnat perioada sovietică pentru cetățenii actualei R. Moldova.
Doi soți au fost PLĂTIȚI cu 4 300 de lei, pentru a vota împotriva unui candidat la prezidențiale. Suspectul a fost reținut pentru 72 de ore
Două secții de vot și-au încheiat activitatea: Câți alegători au votat în Japonia și în China
Rată-RECORD de participare la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale: Cu peste 4% mai mare decât în turul întâi și cu 2% față de scrutinul de acum patru ani