VIDEO, „ANTInostalgia” // R. Moldova, împânzită de monumente sovietice, unele ridicate în locul bisericilor distruse: Autoritățile centrale nu au o viziune vizavi de vestigiile sovietice, iar specialiștii propun crearea unui muzeu special

DISONANȚĂ // Kotovski era „un bandit ordinar”, însă propaganda sovietică îl prezenta ca fiind „fiul glorios al poporului moldovenesc”

Teritoriul actual al R. Moldova este plin cu monumente ale liderilor ideologiei comuniste, ale activiștilor sau eroilor falși din perioada sovietică sau cu cele care glorifică expansiunea și militarismul sovietic. În Chișinău, o parte din aceste monumente a fost edificată în locul unor biserici, cimitire sau busturi ale personalităților neamului românesc, distruse după ocuparea Basarabiei de către URSS. Deși au trecut mai bine de 30 de ani de la proclamarea Independenței, autoritățile statului nu au o viziune clară vizavi de soarta acestor monumente, în timp ce specialiștii propun ca R. Moldova să urmeze exemplul Țărilor Baltice și să creeze muzee speciale în care să fie aduse monumentele ce reprezintă o anumită valoare artistică.

Subiectul a fost dezbătut, duminică-seară, la postul public de televiziune în cadrul unui nou episod al seriei „ANTInostalgia”, realizată de echipa Studioului „TeleFilm Chișinău”. Invitații în platou – istoricul Anatol Petrencu, pictorița Florina Breazu, sculptorul Ioan Grecu și avocatul Iulian Rusanovschi – au arătat că autoritățile ar trebui să elaboreze o politică a statului vizavi de aceste monumente, mai ales în contextul în care R. Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană, dar are tancuri sovietice pe postamente cu țeava îndreptată spre Occident.




CITIȚI și VIDEO // „ANTInostalgia”: „Olimpiada-80” de la Moscova, boicotată de Occident și lozinci antisovietice în tribune de la banderoviști. Operațiunea „kilometrul 101”, explozie de copii cu nume „Olimpia” și singura sportivă din RSSM cu medalie la Moscova

Monumentele sovietice, ridicate cu scop propagandistic

Potrivit lui Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din R. Moldova „Alexandru Moșanu”, imediat după ocuparea Basarabiei, URSS a început a distruge monumentele care reprezentau românismul populației băștinașe, cum ar fi busturile lui Alexandru Donici sau Vasile Stroiescu, și a ridica aici monumente ale liderilor ideologiei comuniste – Lenin, Marx și Engels.

„Fiecare monument de for public are un mesaj. Până ne-au cucerit rușii a doua oară, în 1944, a fost foarte bine șlefuită propaganda cu monumentele în URSS și a fostă extinsă și la noi. Ce mesaj ne transmit Lazo sau Kotovski, ce să le spunem turiștilor străini? Schimbarea la față a Chișinăului a început parțial în 1940 – 1941, dar a fost timp scurt ca să se impună sovieticii. În schimb, din august 1944, când din nou au ocupat Basarabia, sovieticii au venit cu toată ideologia plămădită de la 1917. Și-au impus ideologia comunistă în toate sferele – în denumiri de străzi, de întreprinderi etc. și, desigur, în propaganda monumentelor. Sovieticii au lovit în primul rând în simbolica românismului aici în Chișinău. Tot ce a fost legat de România, de românism, românitate a fost distrus și s-a impus acest cult al literaturii și culturii ruse”, a remarcat Anatol Petrencu.

Distrugerea monumentelor, bisericilor și cimitirelor din Basarabia a urmărit scopul de a crea „homo sovieticus”, fiindcă acele monumente țineau de trecutul nostru, ne aminteau cine suntem și trebuiau rase de pe fața pământului, este de părere avocatul Iulian Rusanovschi.

„Cuvântul monument vine din latină – moneo, monere, care înseamnă a gândi sau a reflecta. Deci, monumentele sunt acele pietre împotriva uitării, însă monumentele care au fost ridicate în perioada sovietică nu au fost ridicate pentru personalități sau evenimente istorice ale neamului românesc sau ale basarabenilor în general. Ele au fost ridicate cu scop propagandistic”, a afirmat Rusanovschi.



CITIȚI și VIDEO // ANTInostalgia: De ce Chișinăul poartă amprenta puternică a unui oraș sovietic? Capitala R. Moldova era al treilea oraș cel mai distrus după cel de-al Doilea Război Mondial și a fost reproiectat de arhitecți trimiși de la Moscova

Banditul Kotovski, „emblema” Chișinăului

În cadrul dezbaterilor moderate de Mircea Surdu a fost oferit exemplul celebrului monument al lui Grigori Kotovski din Chișinău. Deși mișcarea calului este reprezentată greșit, întrucât un animal nu ar putea-o face în realitate, sculptorul Ioan Grecu afirmă că lucrarea este una reușită, clasându-se în primele zece ecvestre ale lumii, fiind excepțională din punct de vedere artistic.

Totuși, monumentul îl înfățișează pe un „erou fals”, spun istoricii.

„Kotovski era un elementar bandit care și-a încropit un grup de cinci – șase persoane care intra în casele oamenilor mai înstăriți, asta în timpul Primului Război Mondial, când toată lumea era concentrată și mobilizată în război, el făcea jafuri de acest fel, pe urmă se ducea la Odesa și vindea. A stat în pușcărie pentru jafuri și omoruri, nu pentru idei revoluționare. Era declarat erou al războiului civil, dar asta însemna să ucizi cât mai mulți omeni de-ai tăi și Kotovski a fost dintre aceștia”, explică Anatol Petrencu.

Imaginile de arhivă găsite de Studioul „TeleFilm Chișinău” surprind cum era prezentat Kotovski la televizor, în limba rusă, de către propaganda sovietică: „Sculptorul demult visa să creeze un monument pentru fiul glorios al poporului moldovenesc, legendarul erou al războiului civil, Grigori Ivanovici Kotovski. Monumentul creat împreună cu pictorii Kitaiko, Perșiusecev, Poseaga și arhitectul Naumov a devenit o emblemă a orașului Chișinău. El întâmpină oaspeții capitalei moldovenești nu departe de gară”.

CITIȚI și VIDEO ANTInostalgia // Uniunea Sovietică avea tancuri și avioane, dar nu și produse alimentare sau haine pentru populație. O pereche de blugi cumpărată de pe piața neagră te putea băga la închisoare

Vestigii ale fostului lagăr sovietic, adunate într-un muzeu în aer liber

Multe din monumentele sovietice au fost ridicate pe ruinele unor biserici făcute una cu pământul de către sovietici.

„Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care a fost construită la începutul secolul XIX pe locul celei mai vechi biserici din Chișinău, care data din 1640, din timpul domniei lui Vasile Lupu, a fost rasă de pe suprafața pământului în 1956 și în apropierea locului unde a fost această biserică, actualul bulevard Grigore Vieru nr.11, unde se află Teatrul Național „Eugene Ionesco”, la o distanță de câțiva metri este un monument închinat eroilor comsomolului leninist. Elementele de istorie națională, cele tradiționale și ancestrale ale poporului nostru au fost demolate și pe locul lor au fost ridicate monumente ale ocupantului sovietic. Președinția este construită pe locul unde a fost Biserica Luterană, sediul Guvernului este ridicat peste două capele ale Mitropoliei Basarabiei din perioada interbelică, sediul vechi al Procuraturii Generale de pe strada M. Bănulescu-Bodoni a fost ridicat peste Biserica Sfântul Ilie”, a enumerat Iulian Rusanovschi.

Avocatul susține că monumentele care glorifică „perioada de groază”, când 30 la sută din populația Basarabiei fie a fost împușcată, fie deportată, fie a murit de foame, trebuie puse „într-un loc de doliu care să amintească de această perioadă tristă a istoriei”.

Mai exact, acesta a propus autorităților să creeze un muzeu în aer liber, așa cum au făcut-o Țările Baltice, dar și colecționarul Petru Costin în afara Chișinăului, în drum spre Mănăstirea Condrița, unde a adunat vestigii ale fostului lagăr sovietic.



CITIȚI și VIDEO ANTInostalgia // Foametea organizată de sovietici a dezumanizat Basarabia. Peste 150 de cazuri de CANIBALISM, documentate OFICIAL: „Tușa Ileana l-a tăiat pe Pavlic. Capul era pe masă și trupul sub masă…”

„Tancurile și tunurile să fie scoase imediat și date ucrainenilor să lupte”

Pictorița Florina Breazu a adăugat ca monumentele respective „nu ne sunt caracteristice, au fost impuse, sunt străine firii noastre și acestea ar trebui excluse din spațiul public”, fiind adunate într-un muzeu al comunismului, similar celor ale nazismului.

„Atunci când au fost inaugurate monumentele sovietice, partidul a fost beneficiarul acestora, oamenii au înțeles că ar trebui să le elogieze, dar adevărul care a fost descoperit în special după anul 1990 este total diferit de cel inoculat în perioada sovietică. În aceste condiții, o nouă viziune asupra monumentului istoric din perioada sovietică s-ar impune, fiindcă, dacă ne gândim, populația republicii noastre mai trăiește nu neapărat cu o nostalgie, dar cu o memorie puternică orientată la trecut”, afirmă Florina Breazu.

Anatol Petrencu este de părere că trebuie făcută o inventariere a tuturor monumentelor sovietice de pe teritoriul R. Moldova, iar „tancurile și tunurile să fie scoase imediat și date ucrainenilor să lupte împotriva rușilor”, deoarece au țevile îndreptate către Occident, deși R. Moldova își dorește integrare europeană.

„Toate aceste vestigii care reprezintă militarismul sovietic, expansiunea sovietică trebuie scoase. În raionul Ștefan Vodă este un monument dedicat eroilor Armatei Roșii, dar nu a existat așa fenomen. Până în ziua de azi copilașii merg și depun flori la 9 mai acolo, ca și cum la eliberatori. Astfel de monumente false care nu au acoperire documentară trebuie scoase”, punctează istoricul.



CITIȚI și VIDEO, „ANTInostalgia” // CINCINALELE din URSS: „În Transnistria erau întreprinderi unde s-au produs cele mai multe piese pentru complexul militar sovietic. Există și azi, cu siguranță”

Monument dedicat limbii române sau victimelor foametei

Invitații episodului „ANTInostalgia. Monumentele sovietice” au arătat că în R. Moldova ar trebui edificate un monument dedicat limbii române, altul dedicat celor peste 200 000 de victime care au murit din cauza foametei, disidenților care au suferit din cauza regimului sovietic, lui Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului, care a citit Declarația de Independență, lui Ion Ungureanu etc.

Totuși, restabilirea unui monument din perioada interbelică sau instalarea altora care reprezintă istoria românilor din Basarabia mai reprezintă și astăzi o luptă, remarcă Iulian Rusanovschi, după ce Asociația „Monumentum” pe care o conduce a reușit să restabilească în ultimii 13 ani 60 de monumente istorice, depunând „eforturi sisifice” și înfruntând „piedici birocratice”.

Potrivit lui Rusanovschi, Ministerul Culturii nu sprijină întotdeauna demersurile de a restabili monumentele distruse. De exemplu, în cazul instalării bustului Reginei Maria în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău a durat patru ani până să fie obținută permisiunea Consiliului Municipal Chișinău și a Guvernului.

„De două ori a fost refuzată adoptarea hotărârii de Guvern pe motiv că, în scuarul în care va fi amplasat – cel al Liceului „Gheorghe Asachi” și Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, după ora 15.00 va cădea umbra peste statuie și nu ar fi potrivită statuia pentru acel scuar. Liceul „Gheorghe Asachi” i-a purtat numele Reginei Maria în perioada interbelică, a fost vizitat de Regina de Maria de câteva ori, s-a sădit un stejar al Unirii în 1928 acolo”, explică Iulian Rusanovschi.

Citiți și VIDEO, „ANTInostalgia” // Colhozurile create de sovietici pe cadavre, după foamete, „au egalat în sărăcie” populația URSS, iar propaganda sfida telespectatorii: „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”

Cum i-a venit lui Lenin ideea de a umple URSS-ul cu monumente și ce ar putea arăta astăzi R. Moldova turiștilor străini, aflați din episodul „ANTInostalgia. Monumentele sovietice”, realizat de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”: