VIDEO, „ANTInostalgia” // Colhozurile create de sovietici pe cadavre, după foamete, „au egalat în sărăcie” populația URSS, iar propaganda sfida telespectatorii: „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”

ARHIVĂ // „Era în toi naționalizarea principalelor mijloace de muncă ce au aparținut capitaliștilor care au fugit în România. Țăranilor li se dădea pământul care a aparținut mănăstirilor, bisericilor, culacilor”

Ocupația sovietică a Basarabiei a însemnat, pe lângă deportări, foamete, închisoare pentru păreri diferite de ale regimului totalitar și colectivizare. Deși țăranul muncea din greu pe deal sau la fermă, producția era exportată prioritar în „centrul unional”, iar în sate și raioane se murea de foame, în magazine nu găseai produse lactate, carne sau fructe „de sortul întâi” decât foarte rar pe rafturi.

La mijlocul anilor '40 – '50 ai secolului trecut, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, sovieticii au măturat podurile țăranilor din Basarabia, i-au înfometat și apoi le-au confiscat toată averea pentru a crea colhozurile. Cine se împotrivea, era „bun” de trimis în Siberia.

Țăranul trebuia să predea statului sovietic producția obținută de pe mai mult de 80% din suprafața pe are o deținea

Istoricul Ion Șișcanu amintește, în cadrul noului episod marca „ANTInostalgia”, pus pe post duminică-seară, 14 mai, la „Moldova 1”, că țăranii noștri nu s-au dus de bunăvoie în colhozuri. Mai întâi, aceștia au fost privați de libertatea economică, pentru ca ulterior să poată fi supuși mai ușor, iar oamenii „s-au pomenit egali în sărăcie” și nici măcar nu aveau voie să-și plângă averile confiscate.



CITIȚI VIDEO // „ANTInostalgia”: Rezistența națională, VICTORIE în fața regimului sovietic, de multe ori cu prețul vieților omenești. Scrisori anonime la Moscova și tineri executați pentru arborarea tricolorului românesc în Basarabia

„30 – 40 de gospodării care nu aveau nimic, erau sărace, erau adunate acolo în sat, venea cineva de la raion, le citea un doklad, un referat în limba rusă despre ce este colhozul, apoi cineva scria un formular de mână, se numea cerere, li se spunea că trebuie să vină să cotizeze câte 30 – 40 de ruble, în funcție de capacitatea gospodăriei țărănești și în felul acesta era organizat colhozul. (..) Sigur că nimeni în Basarabia nu știa și nimeni nu voia în colhozuri. Dacă au primit pământul, țăranii credeau că-i al lor, dar imediat, vara și toamna, când s-a început recoltarea cerealelor, au fost adoptate legi prin care țăranii trebuiau să predea statului cote obligatorii de produse alimentare. De exemplu, un țăran cu șase hectare de pământ trebuia să predea statului recolta obținută de pe aproximativ 82 – 83% din toată suprafața. Preda statului grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, indiferent dacă el cultiva sau nu acest pământ”, a povestit Ion Șișcanu în cadrul episodului „ANTInostalgia. Colectivizarea și efectele ei”, realizat de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”.


Ion Șișcanu

Doctrina stalinistă a fost implementată rapid în cele șase județe românești dintre Prut și Nistru, rupte de la România, după modelul aplicat în celelalte republici sovietice. Primul colhoz pe malul drept al Nistrului apărea în august 1946 în satul Tvardița, raionul Ceadâr-Lunga, iar autorii emisiunii prezintă publicului imagini de arhivă cu tezele pe care propaganda sovietică le rostogolea în acea perioadă la televizor.

CITIȚI și VIDEO // „ANTInostalgia. Propaganda în film”: „Când era după un congres, trebuia numaidecât să arăți vreo două zile ce-a vorbit Brejnev. Câteodată, filmul acesta documentar era mai lung decât cel artistic și strigau din sală: Hai, măi, lasă-l odată!”

„Era în toi naționalizarea principalelor mijloace de muncă ce au aparținut capitaliștilor care au fugit în România. Țăranilor li se dădea pământul care a aparținut mănăstirilor, bisericilor, culacilor” sau „Culacii sunt cei mai sălbatici, cei mai brutali exploatatori, care nu o dată au reinstaurat, în alte țări, puterea moșierilor, țarilor, popilor și capitaliștilor”, auzea omul sovietic de la televizor.

Și, de parcă n-ar fi fost de-ajuns, se râdea de proaspeții „colhoznici” basarabeni. De exemplu, la televizor arăta, la un moment dat, un bărbat cum cosește din greu și crainicul anunța telespectatorii, în limba rusă, că „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”.

„Stalin a elaborat o directivă și ostașii armatei roșii mergeau prin sate, confiscau de la țărănime toate produsele, tot ce aveau țăranii în acea perioadă și cei care se împotriveau erau deportați. Erau deportate milioane de oameni, de țărani nevinovați, proclamați, conform principiului ideocrației, că ar fi fost culaci ce ascundeau grânele, pâinea și nu doreau s-o predea statului”, explică la „ANTInostalgia” și istoricul Nicolae Enciu.

Fără unt și carne în magazine, deși colhozurile produceau cantități importante

Cel mai tânăr președinte de colhoz din perioada sovietică, Valeriu Bulgari, ministrul Agriculturii în anii 1998 – 1999, invitat în platoul emisiunii moderate de Mircea Surdu, directorul Studioului „TeleFilm Chișinău”, își amintește că primea „directiva” cu cifrele referitoare la „cât trebuia să produci pentru fondul unional, pentru fondul republican și apoi, ce rămânea, era pentru fondul local” - raionul și satul.


Valeriu Bulgari

„Se vindea mult după cifre, dar de fapt se consuma puțin. Populația nu prea era sătulă atunci”, rememorează Valeriu Bulgari, adăugând că, uneori, colhozul pe care îl conducea trimitea pentru „fondul unional” producția și nici nu știa ce preț i se va achita. Tot el confirmă că în raionul Briceni, de exemplu, pe care l-a condus timp de șase ani, nu găseai unt și carne în magazine, deși țăranii de aici produceau cantități importante.

„În raion produceam, de la 12 mii de vaci, peste 60 - 70 de mii de tone de lapte pe an. În magazinele locale, producția de lactate era foarte limitată și untul lipsea. Untul era îndreptat deodată de la fabricile de colectare în fondurile unionale, pentru întreținerea armatei sovietice, alte instituții care numai consumau, orașele mari ale URSS, pe urmă fondul republican și aproape că nu mai rămânea pentru planul local. Iată așa o contradicție”, afirmă Valeriu Bulgari.




CITIȚI și „ANTInostalgia”, un proiect marca „Telefilm Chișinău”, la Moldova 1! Perioada sovietică, dezgolită de propagandă: Mărturii elocvente și imagini de arhivă despre realitățile spoite, dar și despre abuzurile comise de sovietici în raport cu basarabenii

Tot el spune că nostalgia actualilor cetățeni ai R. Moldova pentru acele timpuri este mai degrabă nostalgia după copilăria și tinerețea lor, fiindcă, dacă s-ar întoarce acum în acele timpuri, ei nu ar putea supraviețui.

În cadrul episodului „ANTInosalgia. Colectivizarea și efectele ei”, autorii au găsit un „erou al muncii socialiste”, care își povestește trecutul, abordează „exemplul moldovenesc” al lui Ivan Bodiul, care a dus la otrăvirea cu chimicale a pământului nostru în goana de a atinge cele mai înalte cifre de producție din uniune și ne spun cât adevăr este în versurile devenite folclor: „La colhoz pe dealul mare, cine fură, acela are”.

De asemenea, regizorul Eugeniu Popovici a realizat un film documentar în care eroina principală, bunica sa, își retrăiește experiența de colhoznică, după ce părinții săi au fost desproprietăriți de sovietici.

Vedeți mai jos emisiunea „ANTInostalgia. Colectivizarea și efectele ei”, realizată de Mircea Surdu, Leonid Melnic, Eugeniu Popovici, Lucia Tăut și Roman Gațcan, echipa Studioului „TeleFilm Chișinău”:

Proiectul „ANTInostalgia” al Studioului „TeleFilm Chișinău” va prezenta în total publicului 18 emisiuni cu filme documentare și dezbateri care vor aminti ce a însemnat perioada sovietică pentru cetățenii actualei R. Moldova.